sâmbătă, 31 decembrie 2011

joi, 29 decembrie 2011

Da-le cu bilantu'

Vad ca e timp de bilant, de dorinte si de planuri. Lumea isi aminteste cu drag de 2011, isi insira lista cu realizari si isi face planuri pe noul 2012. Se pare ca e bine sa tragi linie, sa scazi si aduni, sa imparti si sa inmultesti si sa ajungi la un rezultat... cum ar fi el. Si mai dragut e sa fii sincer si sa fii constient de valoarea reala a ceea ce ai descoperit. Nu iti ajunge o lista cu liniute pe care sa o lungesti cat mai mult, in speranta iluziei vastei activitati din anul care tocmai se incheie, iti mai trebuie si experienta reala pe care sufletul si mintea ta o sa perceapa, si ceea ce e mai important, sa o valorifice!


Eu nu am lista de insirat, nu am multe liniute de asezat frumos una sub alta, in schimb am multe amintiri adunate, am ceva experienta acumulata si, ce e esential, cred ca stiu ce sa fac si cum sa profit de pe urma ei. Anul ce a trecut mi-a daruit abilitatea de a-mi cunoaste mai bine sufletul, de a-mi cunoaste mai bine dorintele si de a-mi contura mai bine planurile pe care indraznesc sa mi le fac pentru viitor! Mi-a dat ocazia sa ma sperii de mine, sa ma supar pe mine, dar sa ma si uit cu sinceritate in oglinda!


Asta am realizat eu anul asta: am reusit sa pasesc mai bine in sufletul meu, uneori cu bocancii, alteori cu tocuri ascutite cat sa ma doara tare, iar alteori cu picioarele goale, tiptil... de ma speriam si eu de propria-mi prezenta! Cica se mai numeste si a te maturiza, si eu ma bucur de ea... cu teama, dar si cu "nebuneala" iremediabila care ma mai da de gol :D


Acestea fiind zise, va urez un 2012 pe masura asteptarilor voastre, plin de experiente care sa va faca mai mari la minte si la suflet si... la cont :)) Hai cu sampania dragii mei!!!


P.S. Crazy princess me.. intr-o criza de panarama si paranoia! :)) Ma sperie apocalipsa din 2012 =))

miercuri, 28 decembrie 2011

Cadouri aiurea, copii dezamagiti!

A cam trecut vremea cadourilor, dar cum ar fi sa primiti niste cadouri total neasteptate, inutile si deloc placute? Va zic eu... aiurea tare! Mie nu mi s-a intamplat, dar copilasii draguti din filmulet au fost supusi unui asemenea experiment nefericit (pentru ei) si comic (pentru noi) de catre parintii lor. Acestia au raspuns provocarii lansate de catre prezentatorul tv american Jimmy Kimmel. Cred ca circula de cateva saptamani clipul, si poate l-ati si vazut, dar daca nu, va recomand calduros sa dati play. E fuuuuuuuuuuuuuny!!!

luni, 26 decembrie 2011

Navigand printre sarbatori

În cap mi se învârt acum doar "leru-i ler", sarmale, cozonac, luminițe colorate, "jingle bells", mult roșu și un "ho ho hooo" fără final! Se pare că toate acestea mai sunt cunoscute și sub denumirea generică de "Crăciun". Cu toate că am început să mă pregătesc încă de pe la jumătatea lui decembrie, tot mi se pare că sărbătoarea trece repede, că nu m-am bucurat destul de colinde, de cadouri și de oameni zâmbăreți!

Veștile sunt totuși bune: se pare că acest Crăciun a fost sărbătorit "ca la carte" și servit la rece cu o ninsoare măruntă și binevenită exact în ziua de 25, numai bună de îmbrăcat orașul într-un pic de alb festiv. Și cum Moșul și-a făcut bine treaba și a înseninat câteva mii de mutrițe de copii mai mici sau mai mari, l-a dus pe Rudolf cu tot cu sanie la depou, pentru revizia anuală. În așteptarea unui nou sezon de dominație coniferă și aflat sub patronatul lui Stefan Hrușcă, se pare că paparazzii l-au surprins într-un moment de relaxare, cu haina roșie agățată în cui și cu burta legendară la soare! Mai trebuie să zic ca il invidiez?!!

Chiar dacă suntem abia în a doua zi de Crăciun, și încă nu am terminat răciturile din frigider și nici vizitele pe la rude, acum migrăm deja cu toții către o nouă ocazie de băut șampanie, și anume începerea unui nou an! E anul ăla cu "buhuhu" în care lumea se pare că-și ia o pauză și se dă pe invisible, și cică noi mergem să dăm noroc cu dinozaurii! Ehh.. da' n-o fi sfârșitul lumii atât de negru, nu? Putem încă să mai savurăm o șampanie bună, să ne facem o listă cu ultime dorințe și să urmărim live la OTV cum cerul se întunecă și babuțele se baricadează în subsol!

Lăsând întâmplările pseudo-fatidicului 2012 pentru viitor, eu zic să ne concentrăm pe lucrurile cu adevărat importante, și anume: "cu ce mă îmbrac de Revelion", "cu ce ojă mă dau pe unghia a treia de la mâna stângă" si "de la anul chiar încep dieta" (pentru femei) și "câtă băutură o să fie unde petrec eu Revelionul", "oare mai merge tricoul ăla pe care l-am purtat vreo 2 săptămâni la rând și în acea noapte?!" și "la anu' mă prefac că mă las de fumat numa' să nu mă mai bombăne" (pentru bărbați).

Acestea fiind zise, vă urez să navigați în siguranță printre sărbători, cu grijă la valurile de sarmale și de răcituri și la cascadele de vin și șampanie!

marți, 20 decembrie 2011

Stres festiv


Toate-s bune si frumoase: luna decembrie e in toi, Mos Craciun e pe drum, bradul pare ca are chef de globuri, beteala si instalatii iar planurile pentru zilele libere ce urmeaza, par a fi dintre cele mai reusite! Singura intrebare existentiala intalnita la oamenii din jurul meu e "Cand ninge? Unde e zapada!".

Am senzatia in ultimii ani ca sarbatorile de iarna sunt cam pe dos: intai vin colindele, brazii si decoratiunile, pentru ca pe final sa vina si sentimentul de bucurie si cheful de a sarbatori! Ca si cum aceasta stare e creata artificial doar de beculete, de "ho ho ho" si de racituri + cozonac! Insa trebuie sa incetez si sa nu mai caut nod in papura! Bine ca lumea-i vesela, cu chef de vacanta si de cumparat cadouri :) Hmmm... cadourile... aceste minunate obligatii festive! Zilele acestea am luat si eu cu asalt supermarketurile in cautarea darurilor potrivite si am vazut oameni secatuiti de putere, oameni stresati, agitati si cu privirile pline de speranta, aruncate spre rafturile magazinului. Nu! N-ar trebui sa fie o povara gasirea unui cadou pentru cei dragi. Sunt cei pe care ii ai aproape in viata, nu? Ar trebui sa stii ce anume isi doresc, ar trebui sa stii ce anume i-ar bucura! Daca nu, fa cadouri generice (parfum, bijuterii, manusi, geanta, portofel, seturi cosmetice, pulover etc) dar macar acorda ceva atentie in plus dorintelor celor din jurul tau, pe viitor!

Lasand nebunia cadourilor la o parte, urmatoarea obsesie a gospodinelor e curatenia si mancarea. Nu am inteles niciodata de ce se chinuie femeile pana la extenuare sa faca mancare si curatenie pana in noaptea de Ajun cand pica late, pentru ca apoi sa stea fara vlaga si la recuperare intensiva, pana reusesc si ele sa-si revina si sa se bucure de rezultatele muncii lor. Nu zic, e foarte fain sa ai casa curata, pregatita si masa plina de specialitati traditionale, dar cred ca e si mai fain sa te si relaxezi, sa poti sa te bucuri de toate zilele si sa nu te umpli inainte de toti nervii posibili si imposibili!

In fine, cheia unor zile fara stres implica o conditie pe care eu, din pacate, sunt aproximativ incapabila sa o respect: sa faci totul din timp si fara graba - cadouri, curatenie, planuri etc... Dar atunci unde ar mai fi sentimentul acela unic dulce-amarui de panica amestecat cu "imi bag picioarele!" ? :))

Una peste alta, inchei aici cu unul dintre ultimele articole de pe aici (caci sper ca de la inceputul anului sa am "casa" noua) si va invit la relaxare si calm. Aaaa.. si spor la facut cadouri! E fun, nu va stresati dar nici nu va amagiti prea tare cu celebra sintagma "intentia conteaza!" :P

joi, 8 decembrie 2011

Aniversare la Curtea Berarilor (2 ani de bere buna)

Si uite-asa mai bifez si eu o seara reusita, in care m-am bucurat de compania faina a unor petrecareti (care-si mai spun si bloggeri), de mancare buna si de bere cat sa asezonezi perfect intreaga petrecere! Motivul a fost aniversarea a doi ani de cand Curtea Berarilor Timisoreana ofera iesenilor un cadru numai bun de adunat amintiri frumoase. Radu Restivan a fost cel care ne-a provocat la o seara de voie buna, si bloggerii ieseni nu au putut spune "pas" unui nou blogmeet de succes :)

Evenimente demne de consemnat:
- Somnulescu a castigat concursul de turnat bere, facand in asa fel incat halba lui de bere sa fie desemnata "perfecta";
- Butnaraski si-a facut intrarea in inalta societate bloggeristica cu zambetul pe buze si cu halbele in fata;
- mai toti au avut chef de lalait in fata microfonului (in grup) si de dansat, de aici si atmosfera incendiara! :D
Concluzii:
- seara a fost faina, da' taaare faina si toti mi-au lasat impresia ca imi impartasesc opinia;
- Radu (vinovatul ce ne-a invocat la Curte) merita multumiri si felicitari pentru atitudinea relaxata si totusi profi cu care-si trateaza job-ul;
- Curtea Berarilor merita vizitata si felicitata pentru aniversare si pentru evenimentul creat!

Marturii de la locul faptei -> poze

marți, 6 decembrie 2011

Leapsa cu preferinte


Uite ca Radu s-a trezit intr-o dimineata insorita din viata lui de blogger celebru (cu exclusivitati si aparitii tv) si s-a gandit sa ne streseze cu o leapsa. Macar e simpla si nu necesita explicatii elaborate: ce zi a saptamanii prefer si de ce? Dupa ce el s-a laudat ca e fan al inceputurilor si ca ziua de luni sta pe locul intai al preferintelor sale, mi-am pus si eu cateva intrebari. Am ajuns la concluzia ca si mie imi plac inceputurile: iti dau posibilitatea sa o iei de la inceput; oricat de aiurea te-ai descurcat inainte poti sa te prefaci ca nu s-a intamplat nimic si sa ai o noua sansa, si poti mereu sa te amagesti cu fraza "acum va fi altfel! acum va fi mai bine!". Insa gradul de adevar al acestor afirmatii este relativ, caci oamenii au tendinta de a repeta tipare, asa ca e mult mai construnctiv ca la un moment dat sa inveti cum sa spargi acel tipar rezolvand provocarile existente, decat sa inchizi ochii si sa zici "start" unui alt inceput care (cel mai probabil) te va duce la acelasi rezultat!

Dar sa revin la leapsa! Scurt si la obiect: ziua preferata din saptamana esteeeeeee: miercuri! Pentru ca mie imi place mijlocul :)) Conform personalitatii mele caracterizate de sintagma "nici laie, nici balaie", despre ziua de miercuri nu poti zice ca-i inceput, dar nici spre final nu o poti incadra! E pe locul ala caldut si gri care imi place mie de multe ori, de unde o poti privi din doua perspective. Imi place ca vine destul de repede dupa luni, si deja poti sa spui cu speranta, ca te apropii de weekend :D

Cu gandul la cele 7 glorioase zile din saptamana, mi-au venit repede in minte, asocieri capatate de-a lungul timpului:
  • luni - ziua in care aveam repetitii la dansuri si stiam ca ma voi relaxa mai spre seara cu vals, salsa si tango (din pacate nu am facut prea mult timp si nici nu mai tin minte dansurile, dar a fost o perioada faina si utila);
  • marti - ziua in care profa de info ne teroriza cu Pascal si C++ in cele 8 ore din orar (macar puteam sa mai stau pe net, intr-o perioada in care acasa nu curgea net-ul la robinetul de la RDS);
  • miercuri - ziua in care eram, in liceu, terorizata de profa de chimie :)) Era singura materie care imi displacea profund, in mare parte din cauza profesoarei. A fost socul vietii mele de eleva cand intr-a 9-a era sa raman corigenta pe primul semestru la chimie!!! La ultima lucrare am copiat, am luat 7 si asa am reusit sa ma salvez cu glorioasa medie 5.
  • joi - in ultima vreme e ziua pe care mi-o dedic iesirilor in oras "cu fetele". De fapt e o singura fata cu care imi face maaaare placere sa ma vad si sa trancanesc, sa ma plang, sa ma laud, sa ma prostesc... Nu ne ajung niciodata orele si (tipic) am mai sta la telefon sa mai povestim inca juma' de ora, la 5 minute dupa ce ne-am despartit :)
  • vineri - sunt cu zambetul pe buze, un pic zapacita si cu planuri mari de weekend. Planuri pe care de obicei nu le respect, dar macar am iluzia ca urmeaza un weekend bestial!
  • sambata - ziua in care parca ma simt obligata sa ies in oras, sa petrec si sa ma simt bine! Chiar daca eu am chef sa stau in casa si sa zac pe pat cu un film in fata, am mereu senzatia ca altii fac chestii mai interesante si ca trebuie neaparat sa-mi misc fundul intr-un pub ceva...
  • duminica - echivaleaza in mintea mea cu soare, biserica, plimbare si masa in familie. Duminica stateam cu totii la masa si mancam fripturica cu cel mai delicios mujdei posibil. Plus (din nou, sechele din trecut isi fac resimtita prezenta) ma gandesc la orele (uneori cam 4 la numar) pe care obisnuiam sa le petrec pe la studioul TVR Iasi, la repetitiile corului Angeli. Faine timpuri!
Si uite-asa dragul meu Radu, ti-am facut o radiografie completa a saptamanii, ca sa ma pot simti si eu mandra ca am onorat bine leapsa incredintata! Si daca tot ai pornit pe ideea asta, ia sa-mi impartasesti si mie (sub forma unui comentariu la acest articol sau la cel de pe blogul tau) in care sa specifici si sa motivezi pe scurt: ora preferata din zi, luna preferata din an si anul preferat din decada 2000-2010 :))

luni, 5 decembrie 2011

Cu gandul la Mos Nicolae


La ora asta (în jur de 22), cam toți copilașii cuminți sunt în pat și visează la papuceii plini de cadouri, pe care speră să îi găsească de dimineață. Însă eu am recunoscut că nu m-am încadrat la categoria "cuminți", așa că nu îmi mai rămâne decât să povestesc câte ceva pe blog și să mă culc cu frica nuielușei din ghetuțe. Hmm... glumă total neadecvată în context, dar când mă gândesc la asta, mintea mea face imediat asocierea cu "spank me! spank me!!". În fine, ideea-i că eu tot m-am dus să-mi dau papuceii cu cremă și să-i fac frumoși, ca de fiecare data, chiar dacă de la an la an mai adaug un gram de scepticism și cinism la modul în care privesc viața.

L-am întrebat pe nepoțelul meu de 5 anișori dacă vine Moș Nicolae la el, și mi-a spun ferm convins că DA! După, l-am rugat să-și dea cu părerea despre "cazul" meu dificil. Inițial a fost cam incisiv și mi-a spus că sunt femeie și că nu o să vină și la mine (aproape mi-au dat lacrimile!), apoi mi-a zis că-s domnișoară (se vede că l-am înduioșat!), ca apoi să rămână la varianta finală: că-s fetiță și o să vină și o să-mi aducă o păpușă (așa mai merge!) :)) Și varianta lui numărul doi: "sau Mădăăăăă, cred că o să-ți aducă Moș Nicolae un telefon, dar pentru mine, că și-așa nu am!!". Ei poftim educatie! :))

sâmbătă, 3 decembrie 2011

Blogmeet la Curtea berarilor Iasi

Mare prilej de bucurie si pretext de blogmeet iesean (nr. 36): Curtea berarilor Timisoreana sarbatoreste pe 7 decembrie 2 ani de existenta in Iasi. Dupa experienta de anul trecut, cand au avut "taierea de mot", cosider ca trebuie neaparat sa repet distractia! Anul trecut a fost prima mea intalnire cu cei care populeaza blogosfera ieseana, iar o parte din impresii le-am impartasit si pe blog la vremea respectiva, si le puteti citi aici. Acum un an, am fost provocati sa participam la karaoke romanesc cu piese autohtone, insa anul asta ne-a fost data o tema in plus: sa incercam sa gasim un imn al Curtii berarilor. Imn nu am reusit sa compun, dar cateva versuri am zis ca tot se merita sa incerc sa leg. Ce-a iesit va las pe voi si cititi si sa va amuzati (de "talentul" meu):

Într-o seară fermecată,
oamenii s-au adunat
într-un loc ca altădată
și frumos el botezat.

Numele-i era faimos,
multă lume îl știa,
căci au petrecut frumos
cum spune tradiția.

Curtea berarilor se cheamă,
locul unde se distrează
oamenii cei mai de seamă
care se mai si pozează.

Și în seara menționată,
la doi ani de existența,
bloggerii toți de odată
dovedit'au rezistentă.

Berile au curs cu spor
lucruri faine s-au vorbit,
despre bloguri cu umor
și cu page rank obosit.

În final, să le dorim
viață lungă și clienți,
și să-i mai sărbătorim
cu o bere și doi cenți!

luni, 28 noiembrie 2011

Globuri cu suflet

Nu, globurile mele nu sunt posedate de Spiritul Crăciunului și nu au prins viață în sertarul din sufragerie, în care așteaptă cumințele călătoria sezoniara în brad. E vorba despre altceva, și anume campania inițiată acum 3 ani de către Lavinia Biberi împreună cu alți colegi de blogosferă ieșeană, și ajunsă acum la a treia ediție, ce se desfășoară în București (tot Lavinia fiind cea răspunzătoare) și în paralel și în Iași (unde echipă WP0 și Anda sunt baza). Campania se numește "GLOBURI CU SUFLET" și are ca scop strângerea unei sume de bani și a diverselor materiale didactice pentru școlile din mediul rural. Ce s-a întâmplat în anii precedenți, vedeți accesând acest link: campanie 2009 și pe acesta: campanie 2010.

Că să ajung totuși și la lucrurile concrete, și anume modalitatea prin care vă puteți implica, o să îl citez pe Andrei Dumbravă:

  1. Identificarea unei școli/centru de copii care ar avea nevoie de ajutorul nostru
  2. Făcând donații
  3. Promovând campania
  4. Venind cu noi atunci când vom înmâna bunurile instituției respective
  5. Venind cu idei noi

Eu am considerat mereu că puțin cu puțin se face mult! Așa că vă rog să nu ezitați în a face chiar și cel mai mic gest care ar putea să ajute această frumoasă inițiativă! Scrieți pe bloguri despre ea, donați măcar 10 lei sau câteva rechizite ori jucării ce credeți că vă prisosesc! Important e să vă implicați! Câteva detalii în plus găsiți accesând această prezentare și acest comunicat de presă.

Mergând pe această idee, LucicX a organizat un blogmeet (se pare că e al 35-lea la număr), unde scopul era ca această campanie să fie motivul principal de întâlnire și discuție. Lumea s-a adunat, a discutat, și Andrei a putut să prezinte un pic mai pe larg obiectivele inițiativei. Eu sper că toți cei prezenți să fi înțeles mesajul campaniei și să îl ducă mai departe, în ideea de putea face cât mai multe în acest an!

joi, 24 noiembrie 2011

Linia moarta

Adică aia care tradusă în engleză dă egal cu deadline. Sau mai clar spus stresul omului modern, ulcerul vieții cotidiene ori coșmarul zilei fatidice!

Așa funcționează acum societatea, în termene, în limite, într-o veselie plină de acid gastric. Dar mie-mi place! De fapt nu îmi place, place, place, place.. [ROA ieși din cap!!!!], ci mi se pare util. Asta pentru că în mod natural am senzația că sunt o "lălăitoare" (licență poetică, nu aruncați cu roșii stricate în monitor!). Adică una de-aia care-ar lălăio până când natura/soarta/destinul se impune singur și deciziile încep să nu mai fie o opțiune. Ca și cu blogul vieții, al cărui nume mă chinui să-l nasc mai ceva ca la o cezariană complicată. Odată e în .ro, apoi mă seduce .com după care las baltă și mă îndrept spre mocăciuni pe wordpress... Întâi e nume, apoi poreclă ca spre final să ajung la o alăturare aleatorie de cuvinte. Nimic nu-mi place, strâmb mereu din nas și amân orice decizie în speranța inspirației divine care oricum văd că nu are de gând să mă viziteze. Așa că trebuie să-mi impun un termen limită, și ce mi-o veni în cap până atunci, așa va rămâne! Aaa.. și că tot veni vorba, de-aia nici nu mai scriu așa des aici, că am pretenții să scriu frumos și cu chef pe domeniu propriu, vreau vizitatori la kilogram, advertoriale care să-mi plătească programarea la spa și să devin celebră în emisiunea Hot blog!

Din ciclu "amintiri din studenție" și în strânsă legătură cu natura mea sezonier-delăsătoare de care v-am povestit mai sus, vine și povestea cu zecile de examene pentru care nu mișcam un curs pe parcursul anului, dar pentru care, în ultimele două nopți, îl fugăream pe Moș Ene prin casă și îi trânteam între ochi un ordin de restricție mare cât cana mea de cafea cu lapte! Și uite-așa a terminat Mădălina facultatea fără o restanța. Daaa.. știu reacțiile.. bla bla bla... n-am fost studentă dacă nu am avut restanțe... etc... For the record, chiar am fost, și chiar una deșteaptă, simpatică, cu chef mare de distracții și fără stresul restantelot (sîc!) :D

În concluzie, până nu simt amenințarea de-asupra capului, nu am prea mari șanse de a mă "aduna", însă trăiesc cu speranța lucrurilor făcute din timp și a liniștii și a siguranței deciziilor luate la momentul oportun. Hai că odată recunoscută problema, calea spre rezolvare e pe jumătate parcursă, nu? :)

joi, 10 noiembrie 2011

Hai tu fata!

E inofensiv! E doar un cuvant, si nici macar nu e unul obscen, sau cu o conotatie aiurea! E apelativul suprem al fetelor care populeaza Romania in momentul actual (de fapt, eu pot depune marturie doar pentru cele din Iasi...) Nu trece zi fara sa nu il aud, nu trece niciun moment in care sa nu ma zgaraie (din ce in ce mai tare) la urechi. Nu c-as avea nu stiu ce urechiuse fine, iar timpanul meu nu a mai auzit pana acum decat prelegerile conferentiarilor universitari, dar ce e mult (prea mult) strica!

Bine, aici e si vina mediului in care te invarti, te rasucesti sau faci piruete. Daca ai de-a face cu o gasca de fete/femei la facultate/serviciu zi de zi, si daca media de varsta e destul de mica, e si foarte probabil sa ajungi intr-o zi sa ii spui mamei "Ce faci fataaa?!". Am ajuns sa ma uit suspicios cand o colega imi spune pe nume, ceva n-o fi bine.. nu mai suntem prietene, am suparat-o cu ceva?! Iar eu, la randul meu, nefiind total integrata in acest trend, adica ne..iesindu-mi triluri infinite de "fata" pe gura, il arunc cand si cand in conversatii, pentru a stabili acea reciprocitate necesara, nu-i asa, intr-un mediu social.

Partea mai ciudata e ca fenomenul se raspandeste, ajungand ca aceasta alaturare "fericita" de vocale si consoane sa fie si pe buzele unor doamne cu pretentii de vocabular mai aerisit! Dupa secunda de uimire, incepi sa le percepi pe acele persoane ca pe niste surori mai mari carora le-ai putea da un ghiont, zicandu-le pe un ton jucaus "Hai fata, termino!". Iar pe sub atitudinea aparent profesionala sa reusesti sa intrezaresti buzele parca un pic tuguiate si parul ars si intins cu placa.

Pe langa cele care isi brodeaza neincetat propozitiile cu acest apelativ (cum facea o cunostinta care ajunsese sa-i spuna pana si sotului ei mereu asa), mai sunt si "ocazionalele", adica cele care isi mai pipereaza conversatiile (intr-un mod firesc si nederanjant) sau care o fac la modul ironic. Rezultatul? Un amalgam de cuvinte, o amestecatura de stiluri si o limba romana mai "colorata".

duminică, 6 noiembrie 2011

Blogmeet in Iasi (al 34-lea la numar)


Al 34-lea moment de suava interactiune bloggeristica s-a consumat la initiativa lui Souhad, care a organizat intalnirea intr-un loc foarte placut, si anume la Coopers Club, unde cei prezenti au putut sa aleaga ca si metode de relaxare ori o partida de biliard, tenis de masa, darts, airhockey, ori expunerea talentului muzical in cadrul programului de karaoke. Normal ca atmosfera a fost frumoasa, galagioasa si imbietoare pentru a socializa, doar vorbim aici despre bloggeri draguti si cu chef de viata! Lista de prezenta inca nu o stiu, iar memoria nu sclipeste atat de mult incat sa fac o rapida identificare si enumerare a celor prezenti. Asta si pentru ca am dat nas in nas cu cateva pesoane semi-cunoscute, mediul on-line (blogul sau facebook-ul) fiind singurul loc in care am interactionat cat de cat in prealabil.

Eu si cu Radu am ajuns un pic mai tarzior, adica aproximativ la o ora dupa ce s-au adunat toate fețele cinstite ale bloggerimii iesene, asa ca initial am zambit frumos, am salutat grupul deja pus pe discutii si m-am retras in capatul liber al mesei rezervate, alaturi de o sticla de bere. De-acolo mi-am evaluat sansele de a intra in "hora", solutiile prezentandu-se sub forma a doua alternative: fie a unei plonjari libere pe masa din mijlocul lor, fie prin efectuarea unei scamatorii galagioase, cu scopul de a le atrage atentia asupra mea! Cum nu imi facusem in acea zi exercitiile de flexibilitate si plonjarea mi se parea riscanta, iar capitolul cu scamatorii si magie fiind completat cu succes de catre oaspetele blogmeet-ului, magicianul Mydas; a ramas doar o a treia varianta, si anume sa ma tin bine de sticla si sa gravitez pe langa masa! Din fericire pe-acolo am dat de Lucicx, care chinuia cu talent un aparat foto rapit de la o bloggerita; de Alexandra, care mai tarziu mi-a tinut companie in incercarea de a sustine vocal participantii la karaoke si de Iustin, care m-a socat prin normalitatea culorii capilare adoptate, si prin consecventa aratata in relatia sa cu tigara electronica!
Link
Anda, alaturi de sotul ei, a bifat prezenta cu numarul doi la asemenea intalniri, si sa speram ca de-acum ni se va tot alatura; Alex a venit cu chef, si daca la inceput misca imperceptibil si cu nerabdare din picior, spre final s-a dezlantuit dansand si cantand alaturi de noi. Pe Andrei l-am "vanat" cu gandul sa recreem momentul de karaoke de la un alt blogmeet, insa pana la urma l-am iertat si am amanat trilurile pentru o alta ocazie. Zaza a fugit destul de repede de la intalnire, ca si Ionut de altfel, care a invocat motivul suprem la care nu ar fi avut nimeni nimic de obiectat, si anume cel ce il avea ca personaj principal pe juniorul sau Mihnea. Pe Somnulescu l-am luat la intrebari despre BlogJuan (concursul la care a participat), pe Pavel despre meciul de la Piatra-Neamt unde tocmai fusese prezent cu o zi inainte si pe Andreea despre campania de recrutare e belvelor. Si daca tot vorbeam de invidie, o sa va povestesc ca nuuuu am fost deloooooc invidioasa pe Maku (a.k.a. ambasador Samsung Romania, si mandru posesor de Samsung Galaxy Tab 7.7... inca nelansat pe piata!) si nici nu am vrut sa complotez cu Mydas disparitia "misterioasa" a tabletei. Nuuuu...

Seara a fost mai frumoasa si prin prezenta lui Etienne, Bogdan, Acsel, Dragos, Sabina, Viorel, Andrei Bibire, Danny si a lui Serafim. Lista nu-i completa? Nu-i bai.. uitati-va mai sus la ceea ce-am zis despre memorie, ok? :)

Uff... cate cuvinte pentru o concluzie simpla: a fost fain, multumim Souhad pentru organizare si ne vedem cu totii la Blogmeet 35!

sâmbătă, 29 octombrie 2011

Hai la meci (FC Vaslui - Sporting Lisabona)


Eu si fotbalul nu suntem prietenii cei mai buni, dar lucrez la asta! :) Imi place sa intru in atmosfera si sa urmaresc meciurile importante alaturi de microbisti infocati, caci ei fac spectacolul ce completeaza meciul de pe teren. Priviri incruntate, muschi tensionati, zambete crispate, tipete de bucurie.. o intreaga gama de expresii si sentimente poti admira la un microbist in timpul partidei de fotbal! Plus ca ii testezi si rezistenta nervilor atunci cand e pus fata in fata cu o situatie total neplacuta (gol de la echipa adversa), si cum reactioneaza sub tensiune!

Insa cel mai interesant e sa iei pulsul direct de pe teren! Dupa cateva tentative de a ateriza si eu pe un stadion, premiera s-a infaptuit la inceputul acestei primaveri, cand am mers la meciul amical Poli Iasi - Otelul Galati. Meciul a fost destul de alert, asa ca nu am avut ocazia sa ma plictisesc, Poli Iasi fiind oricum si echipa castigatoare, inscriind singurul gol al partidei. Galeria a fost ok, iar eu am incercat sa ma integrez cu o punga de seminte in brate (dar nu m-a lasat inima si bunul simt sa arunc cojile pe jos), si cu cateva indemnuri patriotice dar decente, la adresa iesenilor din teren. Mie mi-a placut stadionul Emil Alexandrescu, cu toate ca nici nu eram foarte greu de impresionat, avand in vedere ca era singurul vazut pana atunci, deci fara termen de comparatie! Oricum, am capatat inca o doza de respect pentru baietii aia care fugareau mingea pe teren, vazand ce conditie fizica necesita sustinerea unui meci bun!

Avand, prin urmare, o experienta pozitiva in ceea ce priveste prezenta pe un stadion, mi-ar placea sa o repet cat de curand, la meciul dintre FC Vaslui si Sporting Lisabona care se va juca pe stadionul din Piatra Neamt. Cum imi place sa ma joc si cu pronosticurile (caci ma cred Mama Omida undercover), complimentez si eu Vasluiul, acordandu-le credit prin pronosticul de 2-1, impotriva oaspetilor.

Si uite-asa particip si eu la acest concurs, organizat in colaborare cu magazinul online Maritza.ro Hai ca eu deja ma pregatesc sa fac galerie :)

duminică, 23 octombrie 2011

Blog, blogger si aniversari

Aproximativ asa incepe de ceva timp cam orice gand generat de o idee interesanta, de o nemultumire, de orice mi se pare mie demn de luat in seama! Intr-o fractiune de secunda deja vizualizez continutul viitorului articol si ma si lupt sa combat posibilele contraargumente postate de cititorii cu pareri diverse! Totul se invarte, se amesteca, pana... puuuuf.. dispare tot intr-un norisor de fum :)) Si apoi se trezeste Madalina ca n-are ce scrie pe blog si se uita ca o Milka mov la ecranul alb! Am incercat si partea cu notatul ideilor, insa se pare ca ulterior conceperii virtuale a articolului din momentul respectiv, cand recitesc ideea de baza nu mai am acelasi spor, ajung sa scriu trei fraze, rezultatul final nu ma multumeste, asa ca sterg tot si las blogul inca o zi sa se mai odihneasca! Ehh.. drame de bloggerita wannabe!

Sa vorbim totusi de o prospatura de blogger care afiseaza entuziasmul inceputului si care manifesta o buna doza de inspiratie pe butnaraski.ro. Cum ieri si-a serbat 312 luni de viata si o luna de existenta in blogosfera (La muuulti ani!!!), s-a gandit ca e un motiv destul de bun sa ne adunam sa consumam lichide cu grade (sau fara) pentru a compensa lipsa lor din atmosfera, sa ii devoram torturile delicioase si sa-l plictisim cu ceva cadouri si voie buna! Cinstita adunare s-a manifestat cu entuziasm, drept urmare cei mai viteji dintre ei care au ramas pe metereze spre final, au fost invitati intr-o casa primitoare si cinstiti cu parjoale :)) Tratamentul a fost regeste: parjolute moldovenesti si Jack Daniel's :P Eu? Viteaza ca de obicei, mi-am inceput ieri noapte cariera de fachir, fiind initiata in degustarea bucatelelor de napolitane in flacari. Dupa ce-am trisat de vreo doua ori si am stins flacara inainte de a le manca si dupa o alta incercare esuata care m-a lasat nu cu buza umflata ci fripta (pentru cateva secunde), am reusit si celebra miscare de fachir amator!

Cam gata si cu popasul de azi pe-aici, ma duc sa ma scald prin alte ape blogosferice!
P.S.: mai stiti ca ma plangeam de laptopul meu care se incalzeste foarte tare? Eee.. acum il iubesc si-l imbratisez mereu, pentru ca datorita lui nu congelez in casa! Eu ma uit cu speranta la calorifere, dar ele imi arunca o privire rece care ma face sa alerg infrigurata in pat cu laptopul :)) Asa ca.. love is in the air!

joi, 20 octombrie 2011

Hot

La cald.. de-aia se cheama "hot", fara detalii incendiare in noaptea asta :)) Am fugit pe un deal pe dupa Schitul Duca, cu ochii dupa stele. Momentan inca mai tremur de atata frig indurat, dar ceva "combustibil" "revergorant" ne-a facut sa fim mai receptivi la toate constelatiile prezente pe cerul instelat! Vaaaant, friiig si oleaca de somn m-au facut sa vad constelatii nedescoperite si stele nestiute :)) Insa telescopul chiar m-a ajutat si-am dat de Andromeda, de Jupiter si alte chestii de-alea din spatiu! Creier rece, ochi somnorosi, paturica calda... nu ma condamnati ca adorm in fata laptopului si mai si aberez!!! Va pup pe toti.. cei 5 cititori ai mei! Glumesc, sunt bloggerita celebra, m-am saturat de autografe si-o fac pe modesta :))

vineri, 14 octombrie 2011

Sarbatorile Iasului 2011

Cum sa evit asa un subiect, cand ies din bloc, merg vreo doi pasi si dau nas in nas cu sarbatoarea?! Ca doar tarabele alea colorate de la Palatul Culturii in jos, gratarele fumegand din fata Halei Centrale si cojoacele atarnate frumos pe umerase inseamna "sarbatorile Iasului", nu? Ca sa fiu cat mai la subiect, incerc sa enumar reperele:
  • Tarabele - cu ciorapi, papuci, jucarii, vaze, vase, porumb, pietre pretioase, dulciuri, bijuterii, sosete..... Ce sa zic, ma duc cu gandul la celebra piesa cu "avem di tătiiii";
  • Gratarele - cu ceafa de porc, mici, carnati, pastrama, hamsii. Toate un pic condimentate cu salmonella;
  • Tentatii dulci - kurtos colac, turta dulce, vata de zahar, mere coapte;
  • Antitermicele - cojoace, sosoni, botosei, veste, caciuli, blanuri, haine de piele;
  • Religioase - busuioc, iconite, metanii, tamaie, cruciulite;
  • Pianistii - asa am inteles recent ca se mai numesc cei care cu delicatetea si cu degetele lungi, specifice unui artist, iti mangaie buzunarele, curata portofelele si adapostesc cu ospitalitate nefireasca celularele nesupravegheate;
  • Baia de multime - incep sa ma simt dubios de apropiata de multa lume! Imbratisez corpuri straine, imi presez hmmm.. sanii bre' Madalino.. zi-le pe nume [dedublarea de personalitate kicks in!] de oameni rataciti prin multime, imping usor dar ferm spetele a zeci de babute dezorientate si capat abilitati spectaculoase demne de cat woman: pun un picior in fata, in timp ce urmatorul sta suspendat in aer, mana dreapta e intepenita pe geanta, umarul stang razbate semet inainte, cel drept e rotit la 30 de grade, mana stanga se strecoara printre 7 insi inghesuiti unul intr-altul, iar capul e lasat pe spate in dorinta mea apriga de a repira... AEEEEEEEEER!!!
  • Randul - multi, multi.. da' multi oameni, animati de intentii bune insa distrasi negativ de oboseala, nervi de la inghesuiala, frig si lungi ore de asteptare! Tot ce vad e ca in ciuda celor enumerate anterior, in momentul in care au trecut pe la moastele Sfintei Parascheva, uita tot si au sentimentul de implinire datorat faptului ca si-au indeplinit scopul;
  • Trafic - haos, aglomeratie si multe claxoane;
  • Cunoscutii - ii vezi peste tot: la rand la porumb fiert, inghesuiti pe bancile de langa gratare, cumparand cojoace pentru iarna, cascand gura pe la tonetele cu papuci etc Mai ai un pic si consideri tot centrul Iasului un mare platou "Surprize, surprize", unde intalnirile cu toate rubedeniile uitate se concretizeaza intr-un decor haotic.
Eu?! Eu zilele astea sunt in transa si visez doar cercei, ma uit lacoma la etichetele cu 4 , 5... 15 lei, si fac mereu un calcul fulger, echivaland suma din portofel cu "n" perechi de cercei! Poftesc cu nesimtire la kurtos, vin fiert, frigarui si hamsii, dar ma vindec partial cand vad "bucatariile" improvizate ale maestrilor in arta culinara prezenti pe-acolo! Bonus: ma ia un pic valul de euforie ca deh.. se intampla ceva in oras, e lumeee, aparenta buna dispozitie si chef de sarbatorit! Ne vedem cu totii la un vin fiert, da? :D

joi, 6 octombrie 2011

Fete "deosebite"

Eu sincer m-am saturat! Parca faza cu adolescenta se prelungeste din ce in ce mai mult in vietile tuturor. Cele mai "dragute" sunt fetele! Majoritatea sunt "speciale", sunt neintelese, pun statusuri cu sensuri ambigue, al caror inteles le scapa, si poze semnificative de genul chipurilor inexpresive, chestii dark, poze cu ele care mai de care mai ciudate etc. Desi bine trecute de 17 ani, ele tot continua cu placa de "rebela" in secret telenovelista, pentru a lasa mereu impresia ca-s niste fiinte cu adevarat cool si interesante! Si pentru ca orice oita cool se crede mai cu mot, ajung sa fie toate atat de motate, ca (exact contrar efectului scontat) ajung sa fie extrem de banale! Cu toate astea, au o lista minima de bifat:
  • privirea pierduta in pozele postate pe retelele de socializare (la alegere se "condimenteaza" poza cu o suvita rebela, un contur al ochilor mai accentuat, niste buze usor intredeschise);
  • statusurile de dor si jale, in engleza lu' Guta, insa atent corectata cu Translator;
  • citate din poezii inca nescrise, in care versul trei rimeaza doar cu mintea lor creata;
  • cateva piese mai dark puse pe wall-ul lu' nenea Facebook, pentru ca toti sa stie ca ea e de fapt o rebela cu suflet de rockerita convinsa;
  • alte poze postate in care speranta moare, mesajele sunt apocaliptice si lipsite de orice poate fi considerat pozitiv;
  • cateva poze sau declaratii in care isi arata atasamentul vesnic si tainic fata de sticla de bere, vin sau tarie. Daca vorbele sunt insotite si de poze cu cat mai multe licori bahice prin preajma, cu atat mai bineeee!
Sincer, unele chestii sunt absolut firesti si normale, si li se intampla si fetelor aerisite la minte, care nu se simt atat de nesigure pe ele incat sa aiba nevoie sa se ascunda in spatele mastii de fata misterioasa si neinteleasa de lume! Insa exagerarile sunt de-a dreptul patetice, si in goana asta dupa "a fi altfel", ajungi sa fii la fel de banal ca oricare "altfel"!

miercuri, 5 octombrie 2011

Update

Am stat.. si-am stat, si m-am uitat peste cateva idei scrise de mine in momentele de inspiratie, sperand ca voi putea lega cateva fraze intr-atat incat sa se concretizeze intr-un articol. Fara prea mult spor insa, pentru ca iar m-au luat niste nervi asa prin toti porii (din motive diverse), si cum in momentele de genul acesta am tendinta sa scriu destul de sumbru am zis s-o las balta! Balta nu pot s-o las chiar de tot, pentru ca mie chiar mi-era dor sa mai scriu pe aici! Asa ca incerc sa pun cateva cuvinte cap la cap, fara o tema anume, despre.. orice! Sa-i zicem un update despre mine!

Imi place ca in ultima vreme am inceput sa conduc un picut mai mult! Am inaugurat doua drumuri la Bacau si o vizita la fiecare "tara". Toate, din fericire, fara incidente! Cel mai aiurea a fost la drumul facut noaptea, caruta nesemnalizata pe care abia am observat-o! Asta pentru ca nici nu puteam lasa faza lunga, deoarece din sens opus veneau alte masini. Revoltata de asemenea aparitii pe drumurile europene? Nuuu.. resemnata!

La serviciu, acceasi lupta vesnica cu targetele, aceleasi oscilatii intre stari de genul "hei.. e chiar dragut ce fac pe-aici!" sau "vreau ceva mai potrivit calitatilor mele, si mai bine platit!". Insa intre timp se intampla destule faze amuzante incat sa pot pleca cu zambetul pe buze de la job!

Am avut neplacerea sa descopar zilele acestea caracterul unei persoane, asa cum nu m-am asteptat. Si anume din aproximativ prietena, a trecut la a fi o persoana oarecare, cu apucaturi de profitoare, ipocrita si destul de falsa! Fara drame de genul "m-a dezamagit..", "nu o credeam asa.." etc, o trec doar ca pe o intamplare fireasca in cursul unor relatii cu oamenii din jur, in care eu nu am nimic sa-mi reprosez, chiar din contra :) Intre timp descopar oameni noi cu care mi-e drag sa vorbesc si cu care pot iesi la o bere!

Iar am starea aceea de toamna, pe care numai in anotimpul asta o simt! Mi se pare ca toate se schimba, ca totul devine nesigur, si mie imi vine sa stau undeva ferita de orice pare a fi in neregula. Nu ii gasesc originea sau motivatia, dar am inceput sa constientizez ca face parte din repertoriul de stari specifice inceputului de toamna.. an de an! Weird!

M-am cam saturat de parul asta lung si blond, m-as tunde.. 1 :)) Cam atat momentan, o sa revin mai cu chef si mai inspirata! Aaa.. am uitat sa va spun, sunt o panseluta!

miercuri, 28 septembrie 2011

Time out

Un pic, inca pana saptamana viitoare! Am pus zilele acestea blogul pe pauza, din ratiuni.. multiple! De la lene, la rau fizic.. la ocupata cu alte lucruri/persoane, motivele sunt diverse. Intre timp, va recomand sa vizitati cu incredere www.radupricop.ro

miercuri, 21 septembrie 2011

Desperados da petrecere in Iasi!

"Pleaca incatusat intr-o casnicie de-o noapte din Wedding Chapel si proaspat tatuat din Tatoo Area!"
"R.O.A. live, printre fachiri, dansatoare in custi si imblanzitoare de serpi si soparle!"

Hai ca n-are cum sa nu iti atraga atentia, nu-i asa?! Plus un anunt din partea lui Marius Sescu, prin care ne intreba imbietor daca nu avem chef de o iesire cu scantei. Eii nuu...! Avem! Asa ca Desperados vine in Iasi, sa ne potoleasca cheful de petrecut si setea de bere cu aroma de tequila :D Cand am auzit prima data de acest eveniment, primul gand a fost unul chinuit care dadea un search printre toate amintirile muzicale acumulate de-a lungul timpului, pentru a gasi o melodie a vechii formatii cu nume asemanator! Sincer, am fost mult mai incantata cand am auzit ca e vorba de altceva :)

Sa recapitulam: pe 24 septembrie (sambata), in XS Club (Iasi), incepand cu ora 22, va puteti alatura caravanei Desperados pentru "muzica electrizanta, prieteni, decor creativ si elementele salbatice, imbogatite cu valuri de Desperados, pentru ca atunci cand spui Desperados, spui “sa petrecem!”, iar noi cu petrecerile nu glumim!". Daca treceti pe-acolo o sa dati si peste gasca de bloggeri petrecareti, care nu are cum sa rateze aceasta ocazie!

Si-acum sa ajungem la partea mai tehnica, si anume cum sa pui mana pe invitatii, in caz ca nu ti-au mai ramas bani de bilet:
  • pentru invitatii de 2 persoane, utilizeaza aplicatia lor de pe Facebook, pentru a posta o poza cu tine de la cea mai tare petrecere la care ai fost.
  • pentru invitatii VIP, intra pe www.desperadosparty.ro si iti faci trib, in care adaugi 10 prieteni, dupa care te pui pe acumulat puncte (fie adaugi poze de la petreceri si iti pui prietenii sa te voteze, fie intri pe pagina Desperados si esti atent la codul postat de ei din cand in cand, pentru a-l inscrie pentru tribul tau, asa reusind sa obtii puncte). Avantajele invitatiilor VIP: bere gratis, transport cu caravana Desperados... adica chestii de-astea.. total neplacute :))
Asa ca.. it's a date :D

luni, 19 septembrie 2011

Random

Idei adunate, scrise numai ca sa nu aberez singurica in mintea mea:

M-am saturat sa ma demachiez mereu, mereu, mereu.. in fiecare noapte.... si iar.... Mi se pare ca-s intr-un banc prost, unde repet mereu acelasi lucru! Chestii de genul: epilat, machiat, sters praful, facut patul etc.. Ma "face" la psihic!

Ma simt din ce in ce mai des obosita.. fizic, psihic.. de tot! In perioada asta accept cu resemnare apelativul "obosito!" :))

Acum putin timp (cel putin in mintea mea, e putin timp) o prietena buna si draga mi-a spus ca e gravida! Noi am fost foarte bune prietene pana intr-a 12-a, iar apoi am mai rarit palavrageala si iesirile in oras, pana cand am ajuns, din pacate, sa ne vedem cam o data pe an (cu toate ca sta in Iasi). In fine, ideea e ca azi mi-a dat mesaj ca a nascut o fetita! Ce? Cum? Unde? Cand?.. s-au intamplat toate?!

Ca tot eram la capitolul "prietene", mai am una care s-a mutat de vreo 3 ani peste mari si tari. Toate bune si frumoase, pana acum vreo 3-4 luni (nici nu mai stiu), de cand nu mai stiu nimic de ea! Cand am incercat sa dau de ea pe mess, mi-a zis ca e intr-o perioada mai aglomerata.. nu mai stiu ce.. si ca e ok (are oricum multa treaba pentru un examen foarte important acolo)! Inca nu inteleg ce e cu ea, si de ce a disparut asa, cu toata perioada ocupata din viata ei. Prieteniile trebuiesc "intretinute", ca orice alta relatie! Nu poti sa nu mai dai un semn de viata un an, si sa ai pretentia sa fii la fel de apropiata de o persoana!

Mi-e greata si foame, aiurea senzatie! Am un chef nebun sa ma dau pe "invisible" cam o luna, sa nu ma mai "atinga" nimic!

Vreau sa vad o comedie faina, fara sa ma gandesc cat de idioti sunt actorii, si cat de penibil e scenariul!

vineri, 16 septembrie 2011

Pe drumuri

Drumul spre fericire poate fi scurt si fara obstacole, insa trebuie sa indeplinesti cateva conditii: sa fii prost, sa fii nesimtit, sa fii ignorant si sa fii indiferent! Munceste la chestiile astea, incearca sa le bifezi unul cate unul, si apoi un mare zambet iti va inflori pe fata si linistea sufleteasca va fi starea perpetua in care te vei scalda!

Orice abatere cum ar fi: educatia, bunul simt, aratarea unor semne de afectiune (sau mai grav de iubire), dorinta de mai bine.. vor fi grav sanctionate cu complicatii severe si stari negative atat fizice cat si psihice!

Se recomanda citirea cu atentie a prospectului sau a informatiilor de pe ambalajul oricarui material educativ. Daca apar manifestari neplacute, cum ar fi inteligenta sau sentimentele, adresati-va medicului sau farmacistului!

marți, 13 septembrie 2011

Un whiskey, va rog! Sa fie Jameson!

Zilele acestea Iasul a fost vizitat de catre Jameson Bus. Brandul de whiskey irlandez Jameson este promovat printr-o campanie ce se desfasoara in mai multe orase, si care este concretizata prin intalniri cu diverse grupuri de consumatori (sau bloggeri, ca in cazul nostru) intr-un autocar amenajat special pentru aceasta ocazie:

Printr-o imprejurare norocoasa (pentru mine), si mai putin norocoasa pentru Radu, am mers eu in locul lui la aceasta prezentare (caci invitatia i-a fost lui adresata). Cei care au mai spus "prezent", luni la amiaza, invitatiei celor de la Jameson au fost: Alexandra, Acsel, Iustin, Maku,Matei si Somnulescu. Evenimentul a inceput cu prezentarea unor informatii generale despre tipurile de whiskey de pe piata mondiala, ocazie cu care chiar am aflat cateva lucruri interesante. Ceea ce mi-a placut, a fost sesiunea de blind tasting, la care Cosmin Lupan (brand ambasador) ne-a dat cateva sfaturi despre cum ar trebui sa degustam un pahar de whiskey pentru a-i simti aroma si detaliile pe care le-am aflat despre brandul promovat. Si anume: tripla distilare (care ii da un grad ridicat de puritate), timpul indelungat de maturare (intre 5 si 7 ani), respectul lui John Jameson pentru angajatii lui (concretizat in simbolul de pe eticheta)...

Degustand alte branduri de whiskey, am observat ca Jameson are gustul cel mai echilibrat (intre aspru si dulce, polii la care se situau celelalte bauturi). Bine... la experienta mea vasta in privinta whiskey-ului, pot spune ca ma simteam ca un elev care nu si-a invatat lectia, si care este scos la tabla, caci Cosmin ne tot intreba despre arome, descrieri etc.. :)

Dupa degustare, am fost invitati la etaj, unde se afla barul plin de cocktailuri pentru noi, unde am servit whiskey in diverse combinatii (cranberry, 7up, apple juice). Ideea e urmatoarea: bautura la discretie din partea organizatorilor + o canapea confortabila + dj care mixeaza pentru noi = un loc din care nu iti vine sa pleci prea usor. Insa cum nu am putut sechestra dj-ul si barmanul (cu tot cu bautura), a trebuit sa coboram de buna-voie si sa zambim bucurosi la poze, cu diploma de "Qualified Jameson Whiskey Taster" in mana si cu un alt cadou in brate (o sticla de 700 ml de Jameson :D)! Dupa aceea, am fugit cu totii La Corniche, pentru a ne mai delecta cu inca ceva whiskey, ca doar era abia ora 16, si noi nu bausem decat catevaaa cocktailuri :))

Poze gasiti la Acsel (de unde am furat poza mea pe la bar :D) si Iusti. Impresii de la eveniment mai sunt si la Alexandra, Matei, Maku si Somnulescu.
Filmulete (facute de Somnulescu), gasiti pe Blogiasi.net, iar Like-ul pe care puteti sa-l acordati e pe pagina lor oficiala de Facebook.

P.S. Nu uitati! Sunt degustatoare cu acte in regula!! Nu va sfiiti si chemati-ma oriunde e rost de bautura fina, sa-mi dau si eu cu parerea mea de specialista :))

joi, 8 septembrie 2011

Realitatea (nu TV, ci aia de toate zilele)

Frumusetea e in ochii privitorului, asa se spune, asa cum si tot ceea ce ne inconjoara are propria reprezentare personala in mintea oricarui om. Nimeni nu vede aceeasi situatie intr-o maniera identica, perceptia fiecaruia fiind alterata de context, asteptari, informatii, conceptii, implicare, factori psihici sau fizici externi.

Realitatea de cele mai multe ori e seaca, simpla si transanta, insa cei care dau nas in nas cu ea in fiecare zi, o "imbraca" cu emotii, nuante si semnificatii. Si ca sa nu fac doar un text cu fraze pretentioase, o sa ma refer concret la Gigel si Maria. Cei doi s-au cunoscut intr-o zi cu soare, s-au placut si s-au indragostit. Asta e realitatea. Ce au priceput ei din realitatea asta: Maria viseaza ca el e printul ei, ca a fost scris in stele, il vede pe Gigel galant si cu bun simt, romanteaza orice intamplare, are in cap toate scenele din filmele de dragoste americane si orice gest de-al lui are de fapt semnificatii ascunse. Gigel in schimb, voia sa se aseze si el la casa lui, saturandu-se de toate "bombonicile" roz si sclipitoare din Mall, a gasit-o pe Maria (fata buna si draguta), i-a placut de ea, drept urmare face constiincios toate gesturile clasice: flori, complimente, atentie.. toate facand parte din ritualul temporar de cucerire, fara prea mari palpitatii pentru inima lui plina de testosteron.

Situatiile pot continua cu exemple mult mai interesante si mai elocvente decat cel dat de mine, dar ideea cred ca s-a inteles :) O sa inchei cu un exemplu practic si amuzant, despre realitate versus imaginatie in cazul unei petreceri scaldate in alcool. Plimbati mouse-ul de-asupra clipului, pentru o portie de realitate :)


P.S. Nu am putut pune direct clipul, asa ca dati un click pe linkul de mai sus!

miercuri, 7 septembrie 2011

Copiii reactioneaza la..

...orice! Incepand de la grimasele tale, pana la zambetul abia perceptibil de pe fata unui necunoscut! Au explicatii haioase, uneori logice, de bun simt, si deseori surprinzatoare! Am gasit o serie de clipuri pe youtube cu reactia copiilor vizavi de unele virale care au circulat pe net. Eu una, m-am distrat copios, si mai ca l-as pune si pe nepotelul meu, care la cei 5 anisori ai lui e extrem de receptiv si coerent, sa imi impartaseasca din impresii!




Ok.. sunt mai multe, dar le mai cautati si voi, daca nu v-ati plictisit dupa cele 3 de mai sus!

luni, 5 septembrie 2011

Papa bun

Cam asa arata cartofii aia deliciosi, prajiti in extra ulei, in ochii nutritionistilor. Si se pare ca si efectul consumului regulat e cel ilustrat mai sus! Dar sa lasam morala la o parte si sa vorbim de pacate! Culinare, desigur! :D

Prima pe lista o inscriu pe celebra pizza. Chiar daca nu o consum des, mi se pare delicioasa, completa ca si ingrediente care-mi plac si usor de consumat in orice imprejurare. Si cand ma gandesc la istoria mea cu pizza... Prima oara am mancat la o pizzerie in primul an de facultate. Pana atunci nu mai mancasem pizza de pe la vreo 6-7 ani! Faza e ca atunci cand eram mica, mama mea facea pizza de casa, si ultima oara cand am mancat imi fusese foarte pofta, am mancat mult si mi s-a facut rau, asa ca am hotarat sa iau o pauza de vreo 12 ani :)

Ultima pasiune e una foarte basic si traditionala: mamaliguta cu branza burduf (si ocazional, cu mujdei - pe care il fac bestial.. am martori :D). Din prima trebuie sa-mi recunosc eterna pasiune pentru branzeturi (cele sarate in special). V-as exemplifica niste feluri de mancare la care alatur o bucatica de branza, dar cred ca nu v-ar incanta :))
Mai stiam un fel de mancare bazat pe mamaliga, si se facea ca un fel de tort, cu un strat de mamaliga, unul de tochitura, apoi branza, iar mamaliga, omleta, iar carne, branza si in final mamaliga. Se punea apoi un pic de cascaval ras de-asupra, se dadea un pic la cuptor, si gata! Hmm.. nu suna rau!

Ultima "pasiune" sezoniera e cea cu miezul de nuca (noua). Deja ma stie nenea de la piata ca vin si ii pun 3 lei pe taraba ca sa plec happy cu punguta de miez! Eu functionez pe sistemul "mi s-a pus pata", asa ca am perioade. Am avut perioada pufuleti, perioada pernute Viva, perioada Danette, perioada biscuiti cu lapte, perioada Dots (cel nou.. e buuuun), perioada nachos, perioada batoane de susan, perioada cereale etc Acum ma lafai, cu moderatie, in perioada Twix White :D

La capitolul bauturi, las capul in jos, o lacrima imi aluneca din coltul stang al ochiului, vina ma copleseste, dar perfuzia cu Cola tot nu o scot :)) Nu-s de speriat, cu nu stiu cati litri la bord, dar imi place si consum, din pacate, destul de des. Depinde si de perioade, uneori chiar rarut, alteori cedez si fug la magazin dupa o sticla.

Nu pot sa nu pomenesc de pasiunea mea de tarancuta: semnitele :P Alea negre, prajite si sarate de mananc pana mi se umfla buzele. Peisajul e cat de cat diafan, incerc sa le consum cu gratie, fara sa am prea multe similitudini cu consumatorul tipic de asemenea "bombonele agricole".

Alte mancaruri de nerefuzat: salata de vinete, cea de ton, pui cu smantana, ardei umpluti, gratar de pui, ciorba de burtaaaaa :D (descoperita acum vreo 3 ani, si consumata cu placere cu un alt amator de ciorba de burta), mancarea de fasole, hamsii (chestie sezoniera, de vara).. Bine, iubesc si apa plata cu lamaie si 2 frunze de salata cu inca un pic de lamaie, nu de alta, dar va fi meniul meu in curand si tre' sa ma obisnuiesc cu ideea:)) Glumesc! In echilibru sta secretul.. bla, bla, bla..

Pe la voi prin frigider ce sta la loc de cinste?

vineri, 2 septembrie 2011

Dragul meu blog

M-am decis sa iti vorbesc! Impropriu spus, caci doar tastele sunt zgomotoase atunci cand iti spun ceva, iar gandurile nu fac decat sa impulsioneze degetele sa apese butonasele laptopului. Ca in orice situatie de gen, nu am habar cu ce as putea sa incep, asa ca iti spun sec faptul ca am ceva asteptari de la tine! Vreau sa fii mai ingrijit, mai atractiv, mai accesibil ca si adresa/nume, sa aduni mai multe comentarii la articole, vizitatori etc..

Nu sunt mereu pe deplin sincera cu tine.. de fapt, gresesc! Sunt mereu sincera cu tine, dar nu iti spun tot ce as vrea sa iti spun. Si asta pentru ca eu as vrea sa aberez in mare parte pe seama problemelor mele, a frustrarilor mele, caci asa simt ca le-as mai clarifica si pune in ordine. Si cum nu imi place deloc ca orice nas sa se bage in oalele mele, cenzurez uneori si schimb subiectul! Cum sa fac eu sa par cool? Sa mai pun o injuratura, ceva funny, o mica picanterie? Si-apoi sa ma duc mandra sa comentez pe n'spe mii de bloguri (in mare parte plictisitoare, exceptand cateva articole), sa ma bag in seama pe Facebook, sa tip in gura mare sa intre lumea pe blogul meu: myyyyyyyyyyyyyyj :))) Ceeeeee?!!?!

Oricum, dragul meu blog, intrebarile sunt retorice, caci raspunsurile le stiu, cum de altfel cam toata teoria in aproape orice domeniu al vietii. Macar au folos si anii astia care se aduna la varsta mea de 15 ani si inca cevaaa luni :) Dar asa, de dragul "discutiei", imi place sa revin la subiect. Si ma gandesc la faptul ca ar fi fost mai bine sa scriu ca anonim pe un blog oarecare, sa nu il pun la status pe messenger sau pe Facebook. Ce articole misto ar mai fi iesit! Si picante, si rautacioase, si mai relaxate.. Ca si ideea mea de a fi plecata intr-o tara in care sa nu am cunoscuti prin zona, de unde doar sa ii sun pe cei dragi lunar, sa le spun ca sunt bine, iar eu sa fac acolo ce ma taie capul (in orice domeniu!!), fara sa stiu ca vecinica de 30 de ani a parintilor mei, o sa se uite crucis la maica-mea, cu expresia: "ce fata are!".

In concluzie, dragul meu blog, zi-i stapanei tale aiurite sa te bage in seama mai des, sa fie mai inspirata, si sa te trateze cu mai mult respect, ca sa nu mai rada lumea de "myyyyyj"- ul tau, si de "blogspot-ul" din coada! Sa puna un banut la ciorap si sa-ti ia casuta proprie si personala, ca sa aiba si ea tupeu sa te scrie pe lista blogurilor celebre din Iasi :)

Cu drag, Madalina cea cu dubla personalitate! Pardon, tripla! Aaaa.. cvadrupla! Baaiiii, guraaa!!!

miercuri, 31 august 2011

Vruuuum, vruuuum...

Hai ca m-am mai plimbat cu masina si pana prin Bacau, si pentru ca nu am facut asa mari prostii la viata mea, nu m-a lasat divinitatea sa intampin probleme pe drum, ci chiar m-am descurcat destul de bine, avand in vedere ca e primul meu drum mai lung, si inca ma mai consider incepatoare intr-ale sofatului. Dupa ce am bifat "plimbarica", am mai avut de onorat o nunta, unde de aceasta data am scapat de momentul cu prinsul buchetului sau cu cel in care mi se punea voalul pe cap, cu titlul de "bride to be". M-am retras mai pe margine, pentru a privi meciul cu discretie :)) Domnisoarele cu mainile pe sus, si bietul buchet sfasiat intre doua aspirante la titlul de "cratita si mop pe viata + nepasare si indiferenta in ascensiune (din partea adoratului sot), vizavi de tot ceea ce te face fericita (iubire, afectiune, gesturi frumoase, empatie, sustinere, sprijin etc)". Sau mai pe scurt: casnicie :) In schimb, bloggerul celebru - Radu, a avut onoarea de a pleca acasa cu jarteluta miresei in buzunar :))

Dar sa revin la masinuta viteaza ce a infruntat Bacaul intr-o zi de duminica insorita. A fost atat de viteaza, incat s-a hotarat sa isi ia un concediu medical, si intr-o seara frumoasa de marti, incarcata cu bunatati de la Carrefour, a inceput sa cante. Un cantec cam ciudat, care semana cu un scartait ingrijorator, plus ca mai si scuipa cate o pata, doua, de ulei :| Am lasat-o intr-o parcare sa se odihneasca peste noapte, iar eu am luat taxiul pana acasa. Acum sunt in cautare de mecanic dornic sa ajute o masinuta aflata in dificultate, si abandonata peste noapte departe de casa.....

Update: Se pare ca atunci cand am dus masina la spalatorie, a intrat ceva apa la placutele de frana(!), si nu a mai ramas ulei intre ele, de acolo si scartaitul aiurea! A umblat nenea mecanicu' 2 minutele la ea, a miscat ceva pe sub masina, si gata buba :D

joi, 25 august 2011

Copiii imi fura prietenele

Nu am crezut niciodata ca niste mucosi mititei (si dragalasi, ce-i drept) o sa imi afecteze mie prieteniile! Nu cu mult timp in urma, ieseam cu prietenele prin oras, la intalniri, in club, la cumparaturi. Daaa.. de asta chiar mi-e dor! Tare fain mai era atunci cand voiam sa-mi iau o pereche de blugi, si stiam ca o pot lua pe X-ulica de o aripa, si o pot purta 7 ore prin magazine, iar ea statea calma si zambitoare in toate cele 30 de cabine de proba pe care le vizitam. Stiam ca o pot suna la orice ora din zi sau din noapte si ea va sta binevoitare sa-mi asculte toata palavrageala. Ca putem pierde o zi intrega prin oras, fara sa avem un scop anume, ca vine cu mine daca trebuie sa rezolv ceva si ma plictisesc pe drum ori stand pe la randuri, ca pot barfi cu ea orice baiat (cunoscut sau necunoscut).. etc

Acum, incet-incet, ea a devenit de nerecunoscut: nu mai citeste Cosmopolitan, ci revista Mami; nu mai raspunde mereu la telefon, ci doar cand doarme "cel mic" (iar atunci oricum are telefonul dat pe silentios); nu mai vorbim de baieti, ci de dintisori si bebelusi; nu mai comentam ultimele tendinte in materie de vestimentatie, ci comparam cutii de lapte praf; nu mai colindam ore in sir prin oras, ci doar cate o ora-doua in parc; nu mai iesim fara sa tinem cont de ora, ci e mereu cu ochii pe ceas si cu telefonul la vedere; nu mai pot vorbi la telefon 3 fraze legate si neintrerupte cu ea, fara sa aud un "stai mami cuminte!"; nu mai vine la mine sa stam sa ne uitam la filme, ca trebuie sa legene bebele intai juma' de ora in casa, pana ii piere cheful de orice; nu se mai imbraca cu ce ii sta bine, ci doar cu ce ii este mai comod etc

Asa ca mi-a pierit si mie cheful s-o aud mereu ca vorbeste la telefon cu mine, si intre timp poarta discutii pe o voce pitigaiata si infantila cu copilul, si ca trebuie sa-mi fac programare cu 2 saptamani inainte pentru a ne vedea si noi la un suc (singure!). Insa viata X-ulicai e schimbata, si trebuie sa ne adaptam si prietenia noilor situatii din viata ei. Doar ca mi-e dor de prietenele mele! Atat! :)

P.S. X-ulica e o suma a prietenelor care au devenit intre timp mame devotate. Pe langa personajul colectiv "X-ulica", inca ma bucur si de prietene fara atatea obligatii, pe care simt acum ca trebuie sa le exploatez, pana nu le suna si lor ceasul! Ala biologic! :)

miercuri, 24 august 2011

Mini-concediu nr.2

Dupa ce am salutat luna trecuta marea si m-am bucurat de valuri, soare si relaxare, zilele astea a venit si randul muntelui sa primeasca oaspeti. Am stabilit sa mergem pe langa Bran, la o pensiune foarte draguta (dar un pic cam incomoda ca si destinatie, pentru cei fara masina), si sa incercam sa profitam de zilele libere. Vremea a fost foarte frumoasa, chiar un pic cam calduroasa uneori, in discordanta cu asteptarile mele de "aer rece de munte". Asa ca am reusit sa urcam putin pe munte, sa vizitam castelul Bran si Brasovul, sa ne simtim bine serile pe tersa, cu companie placuta si cu jocuri de carti, mancare buna, si locuri frumoase! Cam asa ceva:
  • Din pacate nu am reusit sa urc prea mult pe munte, m-am alintat un pic pana mai sus, dar din lipsa de timp si companie doritoare de drumetii, am lasat-o pentru data viitoare. Insa peisajele erau oricum superbe, chiar daca lenea te oprea in camera pensiunii:




  • Locul in care am stat a fost dragut, si anume pensiunea Coroana Reginei. Mi-a placut: privelistea de care te bucuri, curatenie (decent), mancare buna, raport pret-calitate bun (avand in vedere ca am avut si niste vouchere), personal cat de cat amabil, camere spatioase. Nu mi-a placut: drumul de acces destul de prost, personal putin, cat am stat nu s-au interesat sa schimbe sacii de gunoi din camera, herghelia = 1 cal + 2 ponei (parca), orice pas il faceai in camera era auzit clar si tare de catre cei cazati la etajul inferior.

  • Ziua cea mai "plina" a fost cea in care am vizitat castelul Bran si ne-am plimbat un pic prin Brasov, sa vedem Biserica Neagra si Piata Sfatului. Din pacate, bateriile aparatului foto si-au luat concediu exact in momentul cel mai inoportun, adica atunci cand stateam si noi frumos pe scarile castelului, incercand sa imortalizam momentul. Insa pana la urma ne-am descurcat, si am reusit sa adunam cateva instantanee si pe parcurs!


  • Una din placerile acestui anotimp mi se pare a fi statul la tersa. Chiar imi place sa beau un suc sau o bere, ori sa mananc ceva, in aer liber. Si cum serile de vara sunt caldute si totusi racoroase, comparativ cu canicula de peste zi, ce poate fi mai fain decat sa iei cina pe terasa, intr-un loc aerisit si sa te bucuri de vara. Uite cam asta am facut noi, de cateva ori pe zi (cu orice cafea/gustare, nu doar cina), profitand de terasa din fata pensiunii:

luni, 22 august 2011

sâmbătă, 13 august 2011

Chestii utile - > cum sa afli cine te suna cu numar privat & patratelul alb-negru

E sambata dupa-amaiza, ar trebui sa-mi misc fundul in oras in loc de butonat laptopul, dar inca sunt un pic somnoroasa, caci azi am dormit la amiaza, ca cel mai simpatic si cuminte copil :) M-am trezit la 5 dimineata, caci trebuia sa ajung undeva, asta dupa ce dormisem doar aproximativ 3 ore (am fost plecata pe Bucium la vanatoare de stele cazatoare)! Nu am vazut decat vreo 3, si am fost un pic dezamagita deoarece ma asteptam la o "ploaie de stele", asa cum tot se anunta. In fine, bun si 3 decat nimic!

Sa revin acum la chestiile utile pe care le-am gasit azi pe net:
  • "Patratelul ala ciudat alb-negru" - aici cunoscatorii o sa rada sanatos de mine, restul poate o sa ma intelegeti! Eu nu aveam habar ce tot inseamna chestiile astea (pe care le vedeam tot mai des in ultima vreme):
M-am documentat, si iata rezultatul:

- se numeste cod QR (prescurtare de la Quick Response) si este un cod de bare creat de către o societate japoneză în 1994 ce a vrut să creeze un cod capabil să ofere un răspuns foarte rapid la scaner. Dacă până acum câţiva ani cod a fost popular în principal în Asia, Japonia, acum începe să câştige popularitate în statele şi în Europa;

- Un QR Code poate stoca destul de multe informaţii, comparativ cu alte coduri de bare, de exemplu: un maxim de 7089 caractere numerice şi 4296 de caractere alfanumerice. Comparativ cu un cod de bare tradiţional, acest cod nou poate fi scanat din orice direcţie, la unghi de 360 grade;

- Pentru a folosi acest cod mai întâi trebuie să fie generat utilizând generatorul online (de ex: http://www.codqr.ro/), iar după ce codul a fost creat cu informaţiile dorite in interior, aveţi nevoie de un cititor pentru a vedea ce informaţii au fost stocate în imaginea generata. Cititorul poate fi un scaner specializat, conectat la un computer sau o aplicatie (instalată pe telefonul mobil) ce foloseşte camera telefonului pentru a scana codul;

- Puteţi genera un cod QR şi să-l utilizaţi pentru: crearea unei carti de vizita moderna; incorporarea text simplu în interior; detaliile de acces WIFI; adresa de e-mail (ceea ce va împiedica roboti pentru a indexa automat adresa dvs. de email); scrierea de comentarii scurte ale produselor aflate pe raft sau pe pagina web.

Eu m-am jucat un pic cu generarea unor coduri QR pentru diferite adrese de site, pentru ca apoi sa le citesc cu ajutorul unei aplicatii simple, pe care mi-am instalat-o pe telefon: Barcode Scanner (care imi citea aproape instant link-ul pus). Mystery solved! :)

  • Cum sa afli cine te suna cu numar privat
Daca ai abonament (pentru prepay merge doar la Cosmote) poti face in felul urmator:
1. Iti faci cont pe voceonline.romtelecom.ro
2. Pe voceonline.romtelecom.ro cand iti faci cont ti se ofera un numar virtual de VoIP de forma 0373 xxxxxxx
3. Intri in telefon la Settings>Call Settings>Call Forwarding>Forward when busy si introduci numarul care l-ai primit (0373 xxxxxxx )
De acum inainte cand cineva te mai suna cu numar privat, ii respingi si apelul va fi redirectionat automat catre contul tau de VoIP. Intri pe cont la Istoric Apeluri si vei gasi numarul care te-a apelat in Apeluri Ratate sau in Casuta Vocala.
Trebuie avut in vedere ca toate apelurile respinse vor fi trimise catre numarul de VoIP deci aveti grija in momentul in care respingeti un apel. Metoda este testata si functioneza 100%.

Surse:

vineri, 12 august 2011

Zi de vineri - la piata

Nu ca ar fi mare chestie ziua asta de vineri pentru mine, deoarece momentan ma lafai in concediu, asa ca sunt intr-un weekend continuu :D Insa incepand de azi, lumea invadeaza terasele, e mai vesela si mai dispusa sa se relaxeze. Eu m-am trezit azi cu chef de cumparaturi! Dar nu am luat cu asalt Mall-ul sau cine stie ce alt magazin sic de prin oras, ci m-am dus tinta catre piata :)) Modesta fata, nu? Eco dom'le.. Si pentru ca m-am decis ca azi sa nu mai fiu lenesa, m-am dus la piata de la Nicolina, tradand cu nerusinare si fara pic de remuscare piata care e la cativa pasi de mine, si anume cea de la Hala Centrala. Nu de alta, dar inca nu am castigat la loto, pentru a face in mod constant cumparaturile acolo (e cea mai scumpa piata).

In piata forfota mare, de ziceai ca se dau alimete moca pe la tarabe. Un nene enervat de inghesuiala mormaia "Da' ce-i domnule! Parca-i Sf. Parascheva!" (pentru cei care nu traiesc in minunatul meu oras, sarbatoarea coincide cu zilele orasului, iar in acea perioada e o inghesuiala maaare pe-aici). Alta domna tipa la unul c-a impins-o si ea are copil in brate.. etc Va spun eu.. ce cluburi sau terase, acum cel mai cool e sa fii la piata! Sa dai check in de la taraba cu cartofi e cea mai trendy miscare!

M-am unduit frumos printre omuletii agitati, si dupa ce am pandit prada, am vanat un kilogram de ardei, ceva prune, porumb si cateva gramajoare de miez de nuca :D Me happy! In drum spre casa am avut placerea sa admir esenta feminitatii exprimata la cele mai pure si inalte cote! Si anume: siruri, siruri de femei cu bratele luuungi, care se terminau invariabil cu 2, 3 sacose. Am ajuns astfel la concluzia ca in ciuda prezentei barbatilor in piata, de-acolo scapa doar femeile! Probabil ca barbatii sunt macelariti intr-o hala de-acolo, sau supusi unor tratamente imorale in barurile de pe langa, nu pot sa-mi explic, caci altfel nu inteleg cum de la piata mereu pleaca doar femei cu n'spe mii de sacose dupa ele. O fi un fel de Triunghi al Bermudelor pentru masculi?! Asa ca AVERTISMENT: nu trimiteti barbatii la piata, caci nu o sa ii mai revedeti!!!

Eh.. cam atat pe azi, ma duc sa-mi coc niste ardei ca mi-am torturat simtul olfactiv trecand pe langa blocurile din zona pietii, de unde miroase numai a ardei si vinete coapte!

P.S. Piesa pare a fi un remix bun, mi-a dat energie :)