joi, 25 august 2011

Copiii imi fura prietenele

Nu am crezut niciodata ca niste mucosi mititei (si dragalasi, ce-i drept) o sa imi afecteze mie prieteniile! Nu cu mult timp in urma, ieseam cu prietenele prin oras, la intalniri, in club, la cumparaturi. Daaa.. de asta chiar mi-e dor! Tare fain mai era atunci cand voiam sa-mi iau o pereche de blugi, si stiam ca o pot lua pe X-ulica de o aripa, si o pot purta 7 ore prin magazine, iar ea statea calma si zambitoare in toate cele 30 de cabine de proba pe care le vizitam. Stiam ca o pot suna la orice ora din zi sau din noapte si ea va sta binevoitare sa-mi asculte toata palavrageala. Ca putem pierde o zi intrega prin oras, fara sa avem un scop anume, ca vine cu mine daca trebuie sa rezolv ceva si ma plictisesc pe drum ori stand pe la randuri, ca pot barfi cu ea orice baiat (cunoscut sau necunoscut).. etc

Acum, incet-incet, ea a devenit de nerecunoscut: nu mai citeste Cosmopolitan, ci revista Mami; nu mai raspunde mereu la telefon, ci doar cand doarme "cel mic" (iar atunci oricum are telefonul dat pe silentios); nu mai vorbim de baieti, ci de dintisori si bebelusi; nu mai comentam ultimele tendinte in materie de vestimentatie, ci comparam cutii de lapte praf; nu mai colindam ore in sir prin oras, ci doar cate o ora-doua in parc; nu mai iesim fara sa tinem cont de ora, ci e mereu cu ochii pe ceas si cu telefonul la vedere; nu mai pot vorbi la telefon 3 fraze legate si neintrerupte cu ea, fara sa aud un "stai mami cuminte!"; nu mai vine la mine sa stam sa ne uitam la filme, ca trebuie sa legene bebele intai juma' de ora in casa, pana ii piere cheful de orice; nu se mai imbraca cu ce ii sta bine, ci doar cu ce ii este mai comod etc

Asa ca mi-a pierit si mie cheful s-o aud mereu ca vorbeste la telefon cu mine, si intre timp poarta discutii pe o voce pitigaiata si infantila cu copilul, si ca trebuie sa-mi fac programare cu 2 saptamani inainte pentru a ne vedea si noi la un suc (singure!). Insa viata X-ulicai e schimbata, si trebuie sa ne adaptam si prietenia noilor situatii din viata ei. Doar ca mi-e dor de prietenele mele! Atat! :)

P.S. X-ulica e o suma a prietenelor care au devenit intre timp mame devotate. Pe langa personajul colectiv "X-ulica", inca ma bucur si de prietene fara atatea obligatii, pe care simt acum ca trebuie sa le exploatez, pana nu le suna si lor ceasul! Ala biologic! :)

3 comentarii: