A reinceput True Blood si mi-am reamintit de melodia de pe generic, care mi se pare foarte..hmmm....provocatoare! Apropo de filmele cu vampiri, in ultima vreme e o adevarata tendinta...seriale, filme artistice..orice numai sa fie si un coltisor de vampiras pe-acolo. Pe mine ma amuza, mai ales seria Twilight care imi lasa impresia unor filme foarte slabute, cu un succes dubios de mare la publicul de 13-18 ani. Eu nu ma incadrez, dar am facut un efort de vointa si am vazut primul film (pe jumatate adormita si foaaaarte plictisita), iar pe la al doilea am rezistat 5 minute (cu un sictir pe fata :)) ) si l-am inchis! Ce sa zic?!...De adolescentii care suspina dupa vampiri si varcolaci, de actorii care nu-si mai incap in piele de mandrie si de personajul principal feminin care are un dispret pe moaca (si-n film si-n viata reala)?! Nuu...e expirat subiectul!
Obisnuiesc de ceva timp sa ma uit la seriale. Sunt mai accesibile, nu trebuie sa ma mai familiarizez cu subiectul, si dureaza maxim o ora, asa ca pot oricand sa stau la un episod. La True Blood m-a convins subiectul abordat interesant si actrita din rolul principal (Anna Paquin) pe care o recomanda un Oscar (ce-i drept castigat la 11 ani (!) pentru rolul din The Piano).
Apropo de Twilight... sora-mea are 20 de ani (deci nu se incadreaza in plaja descrisa de tine) si a fost inebunita atat dupa carti, cati si dupa filme... cred ca pana la urma este totusi o chestie de gusturi. :)
RăspundețiȘtergereCartile cred ca intrec cu mult ecranizarea (cum se intampla deseori). Acum targetul era generalizat...vazusem un articol cu o doamna la aproape 50 de ani cred, care avea camera tapetata cu postere Twilight! Gusturile nu se discuta, dar se pot "imbunatati".
RăspundețiȘtergere