Cam asa e:
Ai renuntat la marile zambete pentru lacrimile uscate pe tastatura. Iti traiesti momentele din spatele monitorului. Te protejeaza cel mai bine de neasteptatul din first life.
Ai cedat incetul cu incetul la mangaieri si sarutari. Acum nu mai alinti, tu iti incepi gandurile cu @. Buricele degetelor nu-i mai simt pieptul excitat si plin de dorinta. Acum ele sunt excitate doar de sunetul tastelor lovite cu sarguinta.
Nu intelegi inca, dar cu cat lista prietenilor se imbogateste cu atat agenda telefonului tau e mai saraca. Cu cat numarul urmaritorilor e mai mare cu atat numarul persoanelor care iti simt lipsa scade. Iar intr-o zi pe ceilalti nu ii va mai interesa newsletter-urile din viata ta."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu