Random

Prin capul meu...aleatoriu:

• De ce se plâng bărbaţii când sunt cicăliţi de femei, şi atunci când li se spune ce să facă, sau li se reaminteşte nu ştiu ce lucru (pe care e foarte probabil să îl uite), dacă tot ei sunt cei care vin cu fraze de genul "Iubitooo...ştii unde mi-am lăsat mapa/ciorapii/cămaşa/cravata...etc"; "Draga mea, aminteşte-mi, te rog, să dau diseară un telefon lui X. Ştii că eu nu prea le ţin minte!"; "Poţi, te rog, să îmi pui şi mie ceva de mâncare?"; "Fă tu x lucru, că tu te pricepi mai bine!".

Mie mi se pare faza ceva în genul adolescenţilor care ţipă în gura mare părinţilor "Nu mă mai trata ca un copil!!!", replică la care părinţii răspund (pe bună dreptate): "Atunci nu te mai purta ca un copil!!!!"

• Am aflat că pentru o vizită liniştită prin oraş, fără riscul de a te simţi aiurea în fiecare loc unde se mai află cel puţin încă o persoană, trebuie să faci cumpărăturile într-o anume ordine. De exemplu, cazul meu de ieri: a trebuit să cumpăr varză murată pentru o porţie de sărmăluţe, aşa că am trecut întâi pe la piaţă să iau varza şi apoi mi-am continuat celelalte drumuri prin oraş, acest traseu fiindu-mi cel mai la îndemână. Imediat am simţit aroma ameţitoare (a se citi putoare) care mă înconjura de la varza nevinovată şi murată din sacoşa mea asortată! Aromă ce m-a însoţit atunci când m-am întâlnit cu doi vechi prieteni, atunci când am stat la rând să scot nişte poze, atunci când am stat la altă casă pentru a plăti o factură şi atunci când am mers patru staţii cu tramvaiul. Pe parcurs, având simţul olfactiv puternic lezat, am plasat varza în trei pungi legate, însă fără folos.....

Tot ce vreau să spun e că dacă nu există o expresie facială pentru "Nu eu miros aşa, e varza murată din sacoşa!!!!!!!!!!!!!" cu siguranţă că m-am străduit eu intens să o inventez ieri, şi să mi-o trântesc pe chip, de câte ori stăteam pe lângă vreo persoană!

• Am cumpărat tot din piaţă o sacoşică de 20 de bani (tot pentru varza buclucaşă), şi aproape că mi-a fost ruşine să-i dau numai 20 de bani pe sacoşă, dar dacă atât era! Şi omul mi-a mulţumit şi mi-a şi urat o zi bună! Mai rar!!!