![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfZewxHHPT-YEPGeD2rQVPUrLNi1Rg9y3ZN9JX31DlBrw3Q1W4xZrrWt-OH3QA-tzFIxv1V4qy6lOO6gHdc0R-uwbXbkdgO9r8522v2gxVY8NUN-r9jAA7BC1LLy44K7VoXAuEuiqSxqQ/s400/piti.jpg)
Bine, aici e si vina mediului in care te invarti, te rasucesti sau faci piruete. Daca ai de-a face cu o gasca de fete/femei la facultate/serviciu zi de zi, si daca media de varsta e destul de mica, e si foarte probabil sa ajungi intr-o zi sa ii spui mamei "Ce faci fataaa?!". Am ajuns sa ma uit suspicios cand o colega imi spune pe nume, ceva n-o fi bine.. nu mai suntem prietene, am suparat-o cu ceva?! Iar eu, la randul meu, nefiind total integrata in acest trend, adica ne..iesindu-mi triluri infinite de "fata" pe gura, il arunc cand si cand in conversatii, pentru a stabili acea reciprocitate necesara, nu-i asa, intr-un mediu social.
Partea mai ciudata e ca fenomenul se raspandeste, ajungand ca aceasta alaturare "fericita" de vocale si consoane sa fie si pe buzele unor doamne cu pretentii de vocabular mai aerisit! Dupa secunda de uimire, incepi sa le percepi pe acele persoane ca pe niste surori mai mari carora le-ai putea da un ghiont, zicandu-le pe un ton jucaus "Hai fata, termino!". Iar pe sub atitudinea aparent profesionala sa reusesti sa intrezaresti buzele parca un pic tuguiate si parul ars si intins cu placa.
Pe langa cele care isi brodeaza neincetat propozitiile cu acest apelativ (cum facea o cunostinta care ajunsese sa-i spuna pana si sotului ei mereu asa), mai sunt si "ocazionalele", adica cele care isi mai pipereaza conversatiile (intr-un mod firesc si nederanjant) sau care o fac la modul ironic. Rezultatul? Un amalgam de cuvinte, o amestecatura de stiluri si o limba romana mai "colorata".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu