vineri, 19 noiembrie 2010

Despre relatii

Ok, hai sa incep cu ...inceputul. El si ea: tineri, frumosi, celebri ... dragostea li se citeste in ochi, gesturile de tandrete abunda... etc.


Iubire mare, urmata de nunta mare (intamplari petrecute pe parcursul a 7 ani), si toate astea urmate de un mesaj pe Twitter(!) dat de catre ea: "Va anunt cu tristete ca dupa 7 ani petrecuti impreuna eu si Tony am decis sa divortam. Ne iubim mult unul pe celalalt si fiecare ne rugam pentru fericirea celuilalt". End of story ... love story!

Motivul? Se pare ca prin 2008 domnul Tony ar fi poftit la o alta reprezentanta a sexului frumos, drept pentru care a fost aspru pedepsit prin neluarea nici unei masuri. Si uite asa, ajunge ea la finalul anului 2010, sa gaseasca la sotior (care nu mai face prostii, ca na! a invatat lectia din 2008) in telefon, sute de mesaje numai bune de a constitui baza unei noi relatii extraconjugale. Ca daca a facut-o odata, e foarte posibil sa-l mai "manance" odata si normal... sa se "scarpine"!

Dar sa nu uitam sa o injuram pe "disperata", ca i-a cautat in telefon! Ce si-a bagat nasul? Nu stie ca nu e frumos sa nu pui mana pe telefonul sotului? Si ce daca avea mesaje care dovedeau ca o inseala, doar era intimitatea lui, nu? Si ce daca ea poate observa o groaza de alte chestii care ii dadeau de banuit, dar nu avea cum sa afle ceva sigur, ca el jura pe ochisorii lui ca o iubeste ca-n prima zi!!! Nu! Intimitatea e intimitate!

Mie sincer imi dau de banuit obsedatii de "intimitatea" lor, ca doar cea cu care esti iti stie cam toate "intimitatile",nu?! Daca ai ceva in telefon ce stii ca nu e prea ok, atunci sari de ... in sus, cu discursul "intimitatii". Asta NU da, in nici un caz, dreptul unui partener sa caute apeluri sau mesaje, sau sa umble cu banuieli paranoice in lucrurile celuilalt. Dar nici sa sari ca ars, simtindu-te "violat" daca el/ea ti-a atins telefonul! Sari ca ars = ai ceva de ascuns. Punct!

Si mai am eu niste nelamuriri... De unde vine treaba asta cu flirtul in cazul persoanelor implicate intr-o relatie?! Bun, esti dragut/a, amabil/a, vrei uneori sa ti se reconfirme si de altii ca inca mai esti atractiv/a, la un moment dat iti da o stare de incredere in tine si de bine, de care, pana la urma, tot partenerul/a se bucura! Asta e OK! Cred ca si persoanele din pozele de mai sus, avand si cariere frumoase si publice, s-au intalnit cu situatii de gen. Dar de la o gluma nevinovata, un numar de telefon, un mesaj simpu, gen "ce mai faci?", cateva confesiuni la telefon, discutii despre vreme si alte tampenii.... uite-asa ajunge el (ma refer si la ea, nu discriminez :), dar pentru a fi mai usor de scris, folosesc un simplu exemplu) cu impresia ca noua "amica" (ca doar are si el dreptul sa aiba "amice", nu??) e mai relaxata (normal, ca doar atunci cand o vede, ea e vesela, nu vorbeste despre casa, mancare si alte chestii "serioase", e in dispozitie buna, si doar "lapte si miere" cu noul "amic"). Si uite asa, lui i se instaleaza un ranjet lat pe fata de cate ori se gandeste la "amica", si o mare cuta intre ochii'n crucis, cand se gandeste la ea. Si continua cu mesajele, sa mai simta si el "prietenia" unei tipe relaxate si fara complicatii! Ajung sau nu si la sex... discutabil.. dupa preferinte :))

Uite asta-mi intoarce mie stomacul pe dos, "prieteniile" de genul asta (si ale lui si ale ei)! Si aici ajungem la dilemele "Un barbat si o femei pot fi doar buni amici?", "Flirtul (mai mult sau mai putin cu implicatii) se considera inselat?". La modul absolut generic raspunsurile mele sunt NU (nu exista amicitie, fara macar o miiiiiica urma de gand ... chiar si fara sa realizezi asta ... fara micile "tachinari" cu tenta de intimitate), si DA (pentru ca genul asta de flirt da idei macar uneia dintre cele doua persoane). Asta, repet, la o abordare generalizata. Normal ca difera de la caz la caz, normal ca situatia se schimba dupa context!!

Si apropo de mesajul ce anunta divortul, finalizat cu "ne iubim mult", am vazut ca a fost extrem de criticat! Ce sa zic... suna al naibii de ipocrit, dar exceptand momentele in care esti chiar in mijlocul evenimentelor, ai mii de nervi, si-ti vine sa-l cam macelaresti pe celalalt, este foarte posibil (chiar des intalnit), ca doi oameni care au fost impreuna, sa se iubeasca unul pe celalalt, dar totusi sa nu mai fie intr-o relatie, realizand ca in ipostaza de cuplu, nu sunt absolut deloc potriviti.

Asta e, din pacate sunt cititoare de "monden", si imi vin in cap dileme existentiale :))

5 comentarii:

  1. Pot fi buni prieteni. Numai sa nu se simta prea atrasi unul de celalalt.

    RăspundețiȘtergere
  2. Prea atrasi...dar atrasi se pot simti, si sunt simpli amici, nu? :))
    Stiu ce vrei sa spui, si e adevarat, cei doi se pot simti ca frate si sora, numai ca mai e situatia in care devin intai foarte, foarte buni prieteni, isi dau seama cat de compatibili sunt si abia apoi intervine atractia, sau ideea "hai sa incercam!".

    RăspundețiȘtergere
  3. saracii de ei, chiar le statea bine impreuna

    RăspundețiȘtergere