Supermodele fara machiaj

Micul meu moment de rautate feminina :D

[sursa]

Cum scriu eu pe blog?

"Frumos si pufos".. asa mi s-a spus! Eu mai am tentative de ironie, de mici rautati.. ma mai apuca nervii, supararile, tristetea.. si se mai reflecta si asupra a ceea ce se afla in acest blog. Eu cel putin asa credeam, dar totusi mi se spune ca scriu "pufos"!!!

Voi ce parere aveti?

Miracole

Pitzi se pozeaza!

Deja încep gagicile să se pună pe prăjit, ca în scurt timp să producă pe bandă rulantă poze cu moace extra-arămii, cu botul roz şi părul oxigenat! De fapt, sunt două categorii: ciorile (mă refer strict la culoarea părului) cu plete negre şi cu nişte feţe de Alba ca Zăpada sugrumată şi oxigenatele, cu galbenul extrem, aplicat pe părul ars şi deteriorat.

Acum a mai apărut încă o categorie, roşcatele "cool" care-şi trântesc un roşu sălbatic pe podoaba capilară, fără să verifice mai apoi în oglindă dacă pot ieşi aşa din casă, sau au faţă de papagal turbat! Şi când e vorba de ales tunsoarea, fetele noastre vor să fie trendy, aşa că-şi ciopârţesc asimetric pletele, se încruntă un pic şi deja îşi însuşesc un aer de gagici rebele şi neînţelese. De neînţeles e cum de nu izbucnesc în râs/plâns de fiecare dată când dau cu ochii de o oglindă!

După ce şi-au ajustat în asemenea hal look-ul, domnişoarele se pun pe pozat, să aibă mai apoi "material" pentru hi5, avatar de mess sau facebook. Nimic rău in asta, doar că m-am săturat de vizualizat poze cu feţe suav zâmbind cu capul răsturnat într-o parte (nu mă refer de o poză, doua, trei.. ci la albume întregi cu gâtul sucit), poze prin băile cluburilor (cu chiuveta la loc de cinste) sau poze cu botul ţuguiat, în încercarea eşuată de a poza în tipă sexy (not!). Dar la urma urmei, şi cocalarii trebuie să-şi găsescă sufletul pereche în viaţa asta, nu?

P.S. Apropo de pozele de pe facebook, eu nu înţeleg comentariile de genul "frumoşilor/frumoaso/sunteţi din ce în ce mai frumoşi!" etc date unor poze în care protagoniştii arată de parcă ar fi culeşi de la "before", din cadrul rubricii "before & after"!!!

Cele mai reusite virale de pe internet

Cum sa-ti incepi dimineata cu un mix frumos de stari: de la lacrimi si ras, pana la crispatul "auuuuchhh!" si emotionatul "awwwwwww!"? Foarte simplu, da un play clipurilor de mai jos, si se rezolva! Nu garantez aceleasi reactii, dar acestea sunt (se pare) cele mai reusite virale care circula in ultima vreme pe net.

Un american hotărăşte să o impresioneze pe prietena sa cu o cerere în căsătorie care să întreacă orice moment similar din filmele romantice. Urmăriţi reacţia tinerei.

Cum e să mergi cu bicicleta prin aeroport. Patru bărbaţi au găsit o soluţie originală.

Efectul acidulant al unei pastile mentolate scufundate într-o sticlă de băutură carbogazoasă a fost testat de nenumărate ori, însă întâmplarea prin care au trecut autorii următorului viral este memorabilă.

Protagonistul filmării încearcă să impresioneze printr-o cascadorie grea, însă ceea ce îi reuşeşte este greu de privit.

Un nou videoclip în care un băieţel şi o fetiţă bat palma după ce se sărută pe buze face furori pe YouTube. Clipul îi arată pe Elliot, în vârstă de cinci ani, şi pe Bowie, vecina lui în vârstă de şase ani, dându-şi un pupic în parc, scrie The Telegraph.

După ce îşi dau primul sărut, băieţelul devine foarte fericit şi începe să se bucure zgomotos: "Ne-am sărutat pe buze! Claire, ghici ce? Eu şi cu ea ne-am sărutat pe buze", începe să strige Elliot. Deşi mama unuia dintre copii le spune să nu mai repete pupicul, cei doi mai încearcă o dată. Înregistrarea a fost postată pe YouTube pe 4 mai şi a ajuns în 8 zile la 7.3 milioane de vizualizări. Comentariile utilizatorilor care au văzut clipul variază de la " e cel mai drăguţ clip pe care l-am văzut" până la "chiar e greşit să facă aşa ceva şi să postezi pe net aşa ceva".

[SURSA]

Man vs woman

A fost si ziua mea de nume, cam trecuta cu vederea de multi (pentru ca putini imi stiu al doilea prenume), dar observata de cei care conteaza :) Si cum mi-era dor sa mai pun ceva pe blog, am gasit un mic filmulet despre stereotipurile ce caracterizeaza femeile si barbatii. Din nou se bate moneda pe aceleasi "trasaturi", dar e funny. Si cum e weekend, funny si lejer e tot ce ne trebuie!

P.S. "La multi ani!" celor care isi sarbatoresc pe 21 mai ziua de nume!

Transportul in comun, un microunivers fascinant!

Vine vara, bine-mi pare... transpiratie prin tramvaie.. cahhh! Odiseea transportului in comun e o nesfarsita sursa de inspiratie pentru multi cetateni care utilizeaza mijloacele comune de mutat indivizii dintr-un loc al orasului in altul! Si apropo de transpiratia ce ne va parfuma autobuzele si tramvaiele in acest anotimp calduros, se pare ca RATB va face si un concurs pe aceasta tema: "Concursul de tricouri ude de transpiratie". Cred ca va fi de un real succes! :))

Si acum sa va povestesc niste intamplari "haioase" (zic asa ca sa dea bine), ce mi-au "inseninat" minutele petrecute in compania mai multor ieseni, inghesuita intr-un maxi-taxi/autobuz! Prima e cu suspans si aventura.. si s-a petrecut la bordul unui maxi-taxi ce rula cu viteza intr-un cartier agitat. Abia am apucat sa-mi compostez regulamentar biletul, ca a si trebuit sa ma infasor zdravan de bara masinii, caci soferul a facut un mini-viraj ametitor, acompaniat de o frana spectaculoasa. Acesta a bajbait in lateralul scaunului, a scos o ranga de fier si a coborat entuziasmat din masina. In apropiere se afla si un tramvai oprit in statie, in care soferul maxi-taxi-ului a plonjat, impartind cu darnicie lovituri de ranga, unor baieti (doi la numar), care se pare ca il impresionasera in mod negativ cu ceva timp in urma! Toate astea se intamplau in timp ce noi, calatorii din masina lui, stateam cu ochii cat cepele si cu o vaga moaca stupefiata! A revenit plin de naduf, bodoganind vrute si nevrute, conducand dintr-o statie in alta intr-un mod in care politistii cu siguranta nu recomanda!

A doua e mai pasnica, insa m-a lasat putintel confuza. Sa va explic! Tot intr-un maxi-taxi ma aflam, soferul parea normal, doar ca la un moment dat, animat fiind de viteza crescanda cu care rula pe strazi, a inceput sa schimbe constant vitezele, facand un gest larg cu mana, ca si cum ar fi dirijat orchestra nationala de stat. O miscare ampla care pornea avand mana pozitionata pe schimbator, ca mai apoi sa descrie un S imens in aer, de jos in sus. Toti din masina se hilizeau, insa soferul nestingherit era in lumea lui. Confuzia vine din faptul ca nu am pricept daca omul facea asa de nervi (trafic aglomerat), sau fredona in minte cine stie ce arie celebra!

Iar ultima, si cea mai draguta s-a petrecut azi, intr-un autobuz plin de omuleti. Urcand in autobuz exact cand acesta isi incepea traseul, ma plantasem relaxata pe un scaun confortabil. Cateva statii mai incolo, imi mut privirea de la peisajul urban si vad aproape de mine un batranel simpatic, inalt si uscativ, cu muuulti ani in buletin. Imbracat decent, cu o geanta agatata de umar, batranelul parea ferm pe pozitie, proptit bine in picioare, insa constiinta mi-a facut vant de pe scaun, si l-am invitat zambitoare sa ia loc. Ce credeti ca mi-a raspuns?! "Nu, multumesc! Ia tu loc!". M-am uitat un pic anapoda la el, ca ma ridicasem degeaba, dar dupa cateva secunde, imi zambeste si imi spune "Eu sunt cavaler!" Eiii... ce spuneti?! :))

Viata degetelelor

Am o presimtire ca daca as comenta ceva despre degete, ar suna cam aiurea.. spre obscen :)) asa ca ma limitez doar in a pune cateva poze haioase:

[sursa]

Minte-ma!

Da, minte-ma daca ai tupeu! Am absolvit cursul intensiv de identificare si recunoastere a minciunii, in fata laptopului, urmarind serialul "Lie to me" :)) Ma uit la tine, incerc sa-ti recunosc microexpresiile care te-ar da de gol, si nu e o asa mare filosofie! Acum pe bune, cred ca, mai ales in cazul persoanelor care ne sunt foarte apropiate si carora le stim deja comportamentul standard, nu ne este atat de greu sa le observam minciunile!

Incep sa se incurce in detalii, versiunile ajung dupa un timp sa fie contradictorii; in incercarea de a te convinge iti dau detalii nesemnificative (carora in mod normal nu le-ar da atentie), vocea le devine mai nervoasa sau exagerat de calma, incearca sa schimbe cat mai rapid subiectul (si cand reusesc se simte usurare in vocea lor), iti evita privirea, au tendinta de a-si atinge fata... etc

Aici vine dilema mea, de ce trebuie sa mintim?! Ma refer la relatiile sanatoase dezvoltate intre doi oameni normali si rationali! Si nu ma gandesc la miciunile mici si stupide de genul "Da, iubito, iti sta minunat cu noua tunsoare!", ci la restul.. Ce caracter bolnav poate avea un om, din moment ce ii ies pe gura cu atata naturalete minciunile? Nu isi pune acea persoana niciodata un semn de intrebare? Probabil ca nu, probabil ca este si foarte multumita de propria persoana, ca a reusit atat de bine sa minta, ca este "la putere", si ii merge "smecheria"!

E atat de greu oare sa exersam adevarul? Sa nu mai fim lasi, si sa nu ne mai ascundem dupa pretexte de genul "ai fi reactionat prost!", "mai bine sa nu afli, ca nu e important", "am si uitat ce s-a intamplat!". Pentru mine, nu! Nu sunt curata si neprihanita si nu-mi ies doar trandafiri pe gura, dar mi se pare penibil, si ca ma mint in primul rand pe mine, in momentul in care nu spun adevarul. E o dovada de maturitate sa iti asumi faptele sau gandurile si sa le recunosti atunci cand e nevoie! In plus, adevarul, intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, iese la suprafata! Credeti-ma, e testata si ras-verificata aceasta afirmatie!

Eu asociez minciunile cu o mocirla, in care intri si din care murdaresti si pe cel pe care il minti! Viata trebuie traita cat mai simplu, cat mai frumos, cat mai clar! Nu trebuie sa ne complicam! Si nu trebuie sa ne complacem in tot felul de situatii, gasindu-ne apoi scuze pentru lipsa de adevar din relatiile noastre (de orice natura)! Cum poti sa te uiti in ochii cuiva drag si sa iti bati joc de acel om, spunand nu stiu ce aberatii, sau "omitand" detalii "nesemnificative", doar ca sa nu mai fii tu apoi deranjat de faptul ca trebuie sa dai inca o explicatie?! Chiar si in situatiile care nu sunt atat de importante.. Nu iti place sa iti asumi faptele si sa spui adevarul despre ce faci, atunci accepta-ti stadiul de retardat emotional, si pune stop "jocurilor" cu adultii, pentru ca locul tau nu e aici, intre oameni maturi!

Cartierul meu prafuit

Mi-e cald si rece! De partea cu "cald" se ocupa laptopul meu, care desi se afla din nou intr-o stare destul de buna, continua sa se supraincalzeasca, iar de partea racoroasa are grija geamul deschis al camerei, care lasa inauntru aerul fresh de-afara. E liniste, si urechea mea percepe asta ca si o situatie ciudata, o anomalie, ceva greu de recunoscut. Asta pentru ca mai mereu se intampla ca pe-aici sa se auda bufnituri, ciocanituri.. si tot felul de sunete din aceasta arie.

Cand vin acasa, din departare, uitandu-ma la zona in care locuiesc, mi se pare mereu ca se lasa ceata, din cauza norului semi-permanent de praf! Cand merg cu masina pe-aici, am surpriza neplacuta de a descoperi de fiecare data cate o groapa noua! Tocurile mele se stramba si se revolta zi de zi impotriva molozului si a asfaltului deformat! Ochii imi lacrimeaza (si nu de emotie), in momentul in care adie un pic vantul, din cauza prafului ce se ridica..

Mai nou, nici gatul nu mai coopereaza cu mine! De cateva zile ma chinuie, ma pune sa tusesc o data, si inca o data, si tot asa... pana simt ca muschii stomacului stau mereu crispati de atata solicitare! Dau pe gat zeci de mililitri de sirop de tuse (fara folos!), iar mai nou i-am facut si doctoritei o vizita, si acum astept nerabdatoare sa-mi iau pastilutele, siropul, ceaiul din coji de ceapa si albastrul de metil bagat pe gat! Vina o poarta: o raceala? o alergie? zona "oxigenata" in care locuiesc? Inca e un mister!

Ceea ce e clar insa e ca macaralele inca se invart, cladirile se inalta, iar imaginea cerului si a Palatului Culturii devine din ce in ce mai incompleta! Cu toate astea, inca ador zona in care stau, si cu siguranta dupa terminarea imensului santier Palas, probabil ca va fi un loc si mai interesant, doar ca imi lipseste dealul ala mare si verde din spatele blocului, cerul care se intindea nestingherit in fata mea si coltisorul frumos de Palat pe care-l spionam de la geam! :) Aaa.. plus aerul curat si linistea!

P.S. De 2 ore astept sa se incarce un filmulet aici, pe blog! Nicio sansa! Voiam sa va arat cam cum va arata cica zona asta, la finalizarea lucrarilor de pe santier. Va las link cu turul virtual, nu mai am rabdare sa mai astept inca 2 ore: http://www.palasiasi.ro/tur-virtual/